Când va curge din nou apa la robinet în Prahova. Explicații de la Apele Române. S-a calculat și impactul economic al crizei de apă

Criza apei din Prahova încă nu a ajuns la final, în condițiile în care peste 100.000 de oameni și numeroase instituții depind de reluarea alimentării cu apă potabilă, proces care nu poate începe fără avizul DSP. În paralel, oprirea parțială a centralei electrice Brazi și perturbarea activităților economice locale generează pierderi de peste 3 milioane de euro pe zi, transformând o situație locală într-o problemă cu impact național.

Criza apei din Prahova: reluarea distribuției se va face treptat, doar după avizul DSP

Administrația Națională Apele Române (ANAR) a transmis joi, 4 decembrie, noi clarificări privind reluarea alimentării cu apă în județul Prahova, în contextul celei mai grave crize de apă potabilă din ultimii ani. Instituția a precizat că distribuția către populație se va face progresiv, în baza procedurilor tehnologice strict obligatorii și exclusiv după ce Direcția de Sănătate Publică Prahova confirmă prin analize de laborator că apa respectă toți parametrii de siguranță.

Reprezentanții ANAR au insistat că procesul propriu-zis de distribuție nu a început încă, iar informațiile vehiculate în mediul online în acest sens sunt false.

„Procesul nu a început încă, iar orice informaţie contrară apărută în mediul online este falsă”, spun clar cei de la Apele Române.

Într-un comunicat transmis joi, ANAR a explicat că reluarea alimentării cu apă în județul Prahova este un proces complex, monitorizat permanent și desfășurat cu prioritate pe criterii de siguranță. Instituția a arătat că miercuri, la ora 15:30, a început alimentarea aducțiunii și amorsarea sistemelor ESZ de la Stația de Tratare Voila până la nodul hidraulic Movila Vulpii, punct din care sunt alimentați toți operatorii din județ.

Conform estimărilor tehnice, amorsarea completă urma să fie atinsă joi seară, în jurul orei 20:00. Abia după această etapă, DSP Prahova va preleva probe pentru a analiza calitatea apei, iar reintroducerea în sistemul Hidro Prahova se va face numai după confirmarea parametrilor fiziologici și bacteriologici.

„Administraţia Naţională Apele Române informează că procesul de reluare a alimentării cu apă în judeţul Prahova se desfăşoară în condiţii de siguranţă şi monitorizare permanentă. Ieri, la ora 15:30, a început alimentarea aducţiunii şi amorsarea sistemelor ESZ de la Staţia de Tratare Voila până la nodul hidraulic Movila Vulpii, din care sunt alimentaţi toţi operatorii din judeţ. Conform estimărilor tehnice, amorsarea completă va fi atinsă în această seară, în jurul orei 20:00”, potrivit Apele Române.

Stația de Tratare Voila primește, încă de miercuri, apă brută, iar procesul de tratare a fost reluat acolo

ANAR a precizat că Stația de Tratare Voila primește, încă de miercuri, apă brută prin conducta CHEMP3 ELSID, direcționată către coada lacului de acumulare Voila. Procesul de tratare a fost deja reluat, iar debitul transportat către lacul de priză a crescut la 4 metri cubi pe secundă.

Reprezentanții instituției au subliniat că monitorizează în permanență turbiditatea și că au identificat soluții alternative pentru etapa imediat următoare.

Printre acestea se numără crearea unor volume tampon cu turbiditate scăzută în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malul Vânat, pentru a facilita reluarea alimentării. ANAR a reiterat că distribuția efectivă va începe doar după avizul DSP și a respins din nou informațiile apărute pe rețelele sociale care sugerau contrariul.

Instituția a mai menționat că participă activ la ședințele operative organizate la nivel județean și susține toate acțiunile urgente necesare pentru normalizarea situației. În comunicat se arată că ANAR sprijină demersurile ESZ Prahova pentru decolmatarea rapidă a BAC-ului și a conductei de aducțiune, în paralel cu monitorizarea continuă a parametrilor apei.

Criza afectează în prezent peste 107.000 de oameni, dar și instituții esențiale – școli, spitale, unități sociale și operatori economici.

Impact economic sever: pierderi de peste 3 milioane de euro pe zi

Pe lângă dificultățile majore resimțite de populație, criza apei generează pierderi economice semnificative, potrivit unei analize realizate de Appraisal & Valuation SA (compania deținătoare a brandului NAI Romania & Moldova și emitent listat pe BVB).

Principala componentă a acestor pierderi este oprirea parțială a centralei electrice Brazi, deținută de OMV Petrom, una dintre cele mai importante unități de producție energetică din România.

Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și contribuie, în perioade de vârf, cu până la 10% din producția națională de electricitate. Din cauza debitului insuficient de apă, o parte dintre unitățile de producție au fost oprite.

Estimările NAI România indică o capacitate oprită de aproximativ 800 MW, ceea ce ar reprezenta un deficit de 19.200 MWh pe zi. La un preț spot mediu de 150 euro/MWh, pierderea financiară rezultată este de circa 2,88 milioane de euro pe zi. Specialiștii avertizează că adevăratul impact ar putea fi chiar mai ridicat, întrucât deficitul trebuie acoperit prin surse mai scumpe, cum ar fi repornirea unor termocentrale pe cărbune sau importurile de energie.

La nivelul populației afectate, estimările arată că aproximativ 40.000 de gospodării — respectiv circa 100.000 de persoane — sunt confruntate cu lipsa apei potabile și menajere. Costul suplimentar pentru achiziționarea de apă, logistică și igienă este evaluat la aproximativ 3 euro pe zi per gospodărie, ceea ce generează un total de aproximativ 120.000 de euro pe zi. Aceste cifre nu includ însă cheltuielile autorităților locale și centrale, costurile suplimentare ale spitalelor și școlilor sau pierderile înregistrate în sectorul HoReCa.

Pierderi economice indirecte, provenite din scăderea activităților industriale și comerciale

Analiza NAI România ia în calcul și pierderile economice indirecte, derivând din scăderea activităților industriale și comerciale. Plecând de la PIB-ul per capita în județele Prahova și Dâmbovița – 47,44 euro/zi/persoană în Prahova și 31,36 euro/zi/persoană în Dâmbovița – rezultă o valoare economică potențial afectată de 39,40 euro/zi/persoană.

Dacă doar 1% din activitatea economică ar fi perturbată, pierderea ar fi de 39.400 de euro pe zi. Într-un scenariu moderat, cu o perturbare de 5%, pierderile ar urca la aproximativ 197.000 de euro pe zi. În sectoarele dependente de apă — industrie alimentară, procesare, spălătorii, laboratoare — impactul poate fi mult mai sever.

Estimările agregate arată un tablou alarmant: o singură zi fără apă duce la pierderi totale de peste 3 milioane de euro; o săptămână fără apă generează un impact între 20,4 și 21,5 milioane de euro; iar o lună de criză ar putea provoca pierderi între 81 și 86 de milioane de euro.

În analiza sa, Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova, a subliniat că situația din Prahova și Dâmbovița reprezintă un exemplu clar al interdependenței dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic.

„Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național.

Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, afirmă Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova (Appraisal & Valuation SA).