Când trec credincioșii pe sub masă în 2026. Este unul dintre cele mai importante ritualuri de Paște

Paște 2026. În fiecare an, credincioșii caută informații despre momentul în care se trece pe sub masă, pentru a respecta unul dintre cele mai importante obiceiuri din perioada premergătoare sărbătorii pascale.

Paște 2026. Ritualul este păstrat din generație în generație în tradiția ortodoxă și are o semnificație profundă, fiind mai mult decât un simplu gest simbolic, reprezentând o manifestare a credinței, a smereniei și a legăturii spirituale cu evenimentele centrale din viața lui Iisus Hristos.

Trecerea pe sub masă este un obicei esențial înainte de Paște

În anul 2026, momentul în care se trece pe sub masă are loc în Vinerea Mare, pe data de 10 aprilie. Această zi marchează comemorarea răstignirii și morții lui Iisus Hristos și este considerată una dintre cele mai încărcate spiritual zile din Săptămâna Patimilor.

În bisericile ortodoxe, în Vinerea Mare se oficiază slujba Prohodul Domnului, un moment cu o puternică încărcătură emoțională și religioasă. În cadrul acestei slujbe, în mijlocul bisericii este amplasată o masă specială, pe care se află Sfântul Epitaf, care simbolizează punerea în mormânt a lui Iisus Hristos. Credincioșii vin să se închine, iar la final trec pe sub masă.

Unii credincioși aleg să treacă pe sub masă o singură dată, în timp ce alții repetă gestul de trei ori

În practică, unii credincioși aleg să treacă pe sub masă o singură dată, ca simbol al unicității jertfei, în timp ce alții repetă gestul de trei ori, făcând trimitere la cele trei zile în care trupul lui Hristos a stat în mormânt, conform explicațiilor tradiționale. Acest moment este trăit în liniște, cu rugăciune și reculegere, fiecare persoană având propriile gânduri și dorințe pe care le aduce în fața divinității, potrivit explicațiilor publicate de Creștin Ortodox.

Semnificația acestui obicei este una profund simbolică. Trecerea pe sub masă reprezintă, în sens spiritual, coborârea în mormânt alături de Iisus Hristos și exprimă, totodată, speranța renașterii interioare. Este un act de smerenie și respect față de sacrificiul considerat esențial pentru mântuirea lumii. Repetarea gestului de trei ori este asociată cu simbolul Sfintei Treimi și exprimă ideea de echilibru și plenitudine spirituală.

În tradiția populară, acest ritual este perceput și ca având un rol protector

În tradiția populară, acest ritual este perceput și ca având un rol protector. Se crede că persoanele care trec pe sub masă cu credință pot fi ferite de boli, necazuri și situații neplăcute. În acest context, unii credincioși își formulează în gând dorințe sau rugăciuni, considerând că momentul are o încărcătură favorabilă pentru împlinirea acestora. Dincolo de aceste credințe, obiceiul rămâne un prilej de introspecție, liniște și apropiere de valorile spirituale.

Vinerea Mare este, în ansamblu, o zi de doliu și reculegere, iar tradițiile asociate reflectă acest caracter solemn. Postul este respectat cu strictețe de mulți credincioși, care aleg să nu consume alimente sau băuturi până seara sau să se limiteze la hrană simplă, fără ulei. În plus, există convingerea că activitățile casnice grele nu trebuie desfășurate în această zi, fiind preferată dedicarea timpului pentru rugăciune și liniște sufletească. În mediul rural, aceste reguli sunt adesea respectate cu rigurozitate, fiind considerate importante pentru echilibrul și bunăstarea familiei.

O altă tradiție întâlnită în unele zone este scăldatul ritualic în apă rece, practicat de dimineață, cu credința că acesta contribuie la purificarea trupului și la menținerea sănătății pe parcursul întregului an. Totodată, participarea la slujbele religioase din Vinerea Mare este frecventă, bisericile devenind spații de liniște și reflecție. Atmosfera generală este una sobră, orientată spre introspecție și pregătirea sufletească pentru bucuria Învierii.