Când este momentul potrivit să cumperi o locuință? Explicația economistului Adrian Negrescu

Economistul Adrian Negrescu a explicat recent cum ar trebui să abordeze românii achiziția unei locuințe, de ce contează stabilitatea financiară mai mult decât piața, ce riscuri există și când este potrivit să cumperi.

Când este momentul potrivit să cumperi o locuință? Explicația economistului Adrian Negrescu

Economistul Adrian Negrescu susține că nu există un „moment perfect” stabilit de piață pentru a cumpăra o locuință, ci că decizia depinde mai ales de situația financiară a cumpărătorului și de găsirea unei case potrivite pe termen lung. El a explicat pentru „Adevărul” că o investiție imobiliară este bună atunci când persoana își permite să o susțină din economii sau dintr-un credit și când este sigură că poate plăti ratele lunare fără să își supraestimeze veniturile.

Negrescu a mai spus că oamenii nu ar trebui să se aștepte la o scădere mare a prețurilor, ca în criza anterioară, deoarece piața este diferită acum. Potrivit lui, există mai mulți investitori mari care contribuie la menținerea prețurilor și la creșterea lor, asemănător cu alte țări din UE.

El a afirmat și că „vremea chilipirurilor” pe piața imobiliară a trecut, iar eventualele scăderi de preț nu ar depăși, în general, 20–30%. În plus, economistul a precizat că este important ca o locuință să aibă potențial de revânzare, adică să poată fi vândută mai târziu cu profit.

Negrescu a atras atenția că locuințele din zone izolate, fără infrastructură (școli, magazine, transport), își pierd în timp din valoare. De aceea, el a recomandat ca înainte de cumpărare oamenii să ceară părerea unui expert, pentru a înțelege riscul ca proprietatea să se deprecieze în viitor.

„Cel mai bun moment să faci o investiție imobiliară este cel în care ai garanția că o poți susține fie din economii, fie din rata la bancă. Cred că este esențial, dacă vorbim de un credit imobiliar, să ne gândim serios dacă putem plăti rata lunară, să nu ne supraestimăm câștigurile și să gândim la rece. În privința dinamicii prețurilor din piața imobiliară, ar fi bine să ne luăm gândul de la o prezumtivă cădere a pieței, a prețurilor, ca la precedenta criză. Și asta pentru că situația este complet diferită față de acel moment. În piață există tot mai multe fonduri de investiții care acționează coerent pentru a menține creșterea pieței, în mod similar cu ceea ce se întâmplă în celelalte țări din UE.

Cel mai bun moment să îți cumperi o casă este atunci când îți permiți asta și când găsești o locuință care să aibă potențial de revânzare. Adică să gândim în perspectivă la ce șanse are acea casă să poată fi vândută în profit. O casă în câmp, cu apă din izvor, fără infrastructură edilitară (școală, grădiniță, magazine, transport în comun) își va pierde treptat din valoare și, de aceea, când cumpărăm o casă, ar fi bine să vorbim cu un expert în domeniu care să ne evalueze riscul de depreciere al imobilului”, a declarat Negrescu.

2,5 milioane de locuințe din România stau goale, în timp ce prețurile imobiliare ating recorduri

România se confruntă cu un paradox imobiliar care ridică tot mai multe semne de întrebare. Deși prețurile apartamentelor și chiriilor continuă să crească în marile orașe, aproximativ 2,5 milioane de locuințe din țară sunt declarate neocupate. Conform datelor oficiale rezultate din Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, una din patru locuințe la nivel național nu este ocupată. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât piața imobiliară se află într-o continuă expansiune, iar accesul la locuințe devine tot mai dificil pentru o mare parte a populației.

În marile centre urbane, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani, însă numărul locuințelor declarate goale a continuat să fie ridicat. În București, datele recente indică aproape 300.000 de locuințe neocupate, ceea ce înseamnă că aproximativ un apartament din cinci este declarat gol. În județul Ilfov, proporția este chiar mai mare, ajungând la aproximativ o locuință neocupată din trei. În Capitală, acest fenomen s-a accentuat în ultimul deceniu, pe fondul creșterii prețurilor care, în multe zone, au depășit pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat. Situații similare se regăsesc și în județe precum Iași, Cluj, Timiș, Bihor, Prahova sau Argeș, unde zeci de mii de locuințe figurează oficial ca fiind nefolosite.

Ministerul Dezvoltării explică acest fenomen printr-o combinație de factori, printre care achizițiile imobiliare în scop investițional, mobilitatea populației, lipsa unei piețe a chiriilor complet formalizate și numeroase situații juridice neclarificate privind proprietatea. În același timp, autoritățile recunosc că nu dețin o imagine completă a realității din teren, în lipsa unei baze de date integrate care să coreleze gradul de ocupare al locuințelor cu evidențele fiscale ale proprietarilor. În prezent, administrațiile locale se concentrează în principal pe colectarea impozitelor, fără a verifica direct dacă imobilele sunt sau nu locuite.

La aceste cauze se adaugă dezvoltarea rapidă a zonelor periurbane, unde multe locuințe sunt încă în construcție sau nu sunt finalizate complet, dar apar deja în statistici. Totodată, o parte dintre specialiști susțin că datele oficiale nu reflectă integral realitatea, invocând existența unui număr semnificativ de chirii nedeclarate, în special în marile orașe universitare și economice. În aceste cazuri, proprietarii evită formalizarea contractelor pentru a rămâne în afara evidențelor fiscale. De asemenea, există situații în care persoanele locuiesc efectiv într-un oraș, dar figurează oficial la altă adresă, fără viză de flotant, ceea ce poate duce la includerea unor locuințe ocupate în categoria celor neutilizate.

Specialiștii financiari atrag atenția și asupra creșterii numărului de achiziții imobiliare realizate strict ca investiție, locuințele fiind păstrate goale ca formă de conservare a capitalului. În plus, migrația externă și depopularea unor regiuni contribuie la accentuarea fenomenului, multe familii plecate în străinătate păstrând proprietățile din țară fără a le folosi permanent.

În acest context, Ministerul Dezvoltării a inclus problema locuințelor neocupate în Strategia Națională a Locuirii și în Politica Urbană a României, cu orizont de implementare până în 2050, obiectivul principal fiind îmbunătățirea evidenței fondului locativ și clarificarea situației juridice a proprietăților, inclusiv prin continuarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară.