Când ar putea trece România la moneda EURO. Leonardo Badea, BNR: Este o alegere strategică și politică, nu doar una economică

Adoptarea monedei euro rămâne unul dintre obiectivele strategice ale României. Decizia nu ține doar de economie, ci și de direcția pe termen lung a țării în cadrul Uniunii Europene, spune prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea.

Leonardo Badea, BNR: Adoptarea euro ar schimba poziția României în arhitectura economică europeană

Trecerea la moneda unică ar marca, în mod direct, schimbarea statutului României dintr-o economie care încearcă să țină pasul cu convergența europeană într-un participant activ la deciziile economice majore din Uniunea Europeană.

Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, Leonardo Badea, acest obiectiv are rolul de a reduce riscul unor derapaje de politică economică și de a menține continuitatea reformelor, într-un context marcat de volatilitate și constrângeri multiple.

Acesta a explicat că obiectivul adoptării euro poate crea o direcție clară pentru consolidarea echilibrelor economice interne și externe. Totodată, angajamentul pentru integrarea monetară transmite investitorilor un semnal de stabilitate și predictibilitate, ceea ce poate susține fluxurile de capital străin.

„Într-un context caracterizat de numeroase constrângeri şi de volatilitate ridicată, obiectivul adoptării monedei unice reduce riscul derapajelor de politică economică şi susţine continuitatea reformelor.

Acest obiectiv poate structura o foaie de parcurs clară pentru consolidarea echilibrelor interne şi externe, favorizând o convergenţă sustenabilă. Un efect esenţial al acestui proces este ancorarea aşteptărilor investitorilor.

Angajamentul credibil faţă de integrarea monetară transmite semnalul că România îşi asumă un parcurs predictibil, bazat pe stabilitate şi disciplină economică. Adoptarea ar avea efecte favorabile din perspectiva fluxurilor de capital străin”, a declarat pentru Digi24, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea.

Exemplul Croației arată că procesul depinde de voința politică și de consecvență

Un exemplu recent este cel al Croația, unde adoptarea euro a fost susținută printr-un parcurs instituțional clar. Oficialul BNR a arătat că acest proces a inclus etape precum ajustarea macroeconomică, intrarea în mecanismul ERM II și asumarea Uniunii Bancare.

Aceste măsuri au permis menținerea direcției strategice, indiferent de schimbările politice sau de contextul economic.

„În Croaţia, adoptarea euro a fost susţinută printr-un angajament instituţional clar şi continuu, reflectat inclusiv în parcursul etapizat: ajustarea macroeconomică, intrarea în ERM II, asumarea Uniunii Bancare. Acest lucru a permis menţinerea direcţiei strategice indiferent de fluctuaţiile conjuncturale”, subliniază Badea.

În cazul României, un proiect de o asemenea amploare nu poate fi realizat fără un sprijin politic solid, deoarece presupune angajamente care depășesc durata unui singur ciclu electoral.

Condițiile economice și politice necesare pentru adoptarea monedei euro

Pentru aderarea la Zona Euro, România trebuie să îndeplinească mai multe condiții esențiale. Acestea includ consolidarea fiscală, menținerea stabilității macroeconomice, implementarea unor reforme structurale și participarea la mecanismele europene premergătoare.

Leonardo Badea a subliniat că susținerea politică este esențială pentru credibilitatea acestui proces. În lipsa unui consens, există riscul revenirii la politici economice care ar putea anula progresele realizate.

De asemenea, oficialul BNR a explicat că adoptarea euro este o decizie strategică și politică, nu doar una economică. În acest context, state precum Cehia sau Polonia au ales să își păstreze moneda națională, pentru a beneficia de flexibilitatea cursului de schimb în gestionarea șocurilor economice.

„Consensul politic ar reduce riscul de revenire la politici prociclice sau de relaxare fiscală, care ar anula câştigurile de convergenţă obţinute în perioada de ajustare.

În acest sens, susţinerea politică nu este doar o condiţie de oportunitate, ci una de credibilitate. Ea contribuie la ancorarea aşteptărilor, la reducerea percepţiei de risc şi la transformarea obiectivului adoptării euro dintr-o aspiraţie declarativă într-un angajament efectiv.

În lipsa acesteia, chiar şi progresele economice semnificative pot rămâne insuficiente pentru a declanşa sau susţine procesul de integrare monetară.

Este important de avut în vedere faptul că adoptarea euro este o alegere strategică şi politică, nu doar una economică, fiindcă dacă ar fi fost necesară doar îndeplinirea criteriilor strict economice, atunci, de exemplu, Cehia şi Polonia ar fi fost deja în Zona Euro.

Totuşi, acestea preferă să-şi păstreze autonomia monetară, urmărind să menţină pârghia flexibilităţii cursului de schimb pentru a răspunde la şocuri economice, deoarece moneda proprie este văzută ca instrument central de politică economică şi un element de suveranitate”, apreciază oficialul BNR, potrivit sursei citate.

Ce efecte ar avea euro asupra creditării și economiei reale

Unul dintre efectele directe ale adoptării monedei euro ar fi îmbunătățirea condițiilor de creditare. Eliminarea riscului valutar și reducerea primelor de risc ar duce, în mod obișnuit, la scăderea dobânzilor atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.

În același timp, integrarea în sistemul financiar european ar consolida stabilitatea sectorului bancar și ar crește eficiența alocării capitalului.

Pentru companii, acest lucru ar însemna acces mai ușor la finanțare pentru investiții, iar pentru populație ar putea aduce condiții mai avantajoase pentru credite și, implicit, o creștere a nivelului de trai.

Oficialul BNR a arătat că această reducere a costurilor de finanțare reflectă integrarea într-un sistem caracterizat de stabilitate și lichiditate ridicată, nu doar un beneficiu temporar.

„În acelaşi timp, adoptarea monedei unice facilitează o integrare mai profundă a sistemului financiar şi bancar românesc în arhitectura europeană. Participarea deplină la mecanismele Uniunii Economice şi Monetare consolidează rezilienţa sectorului financiar şi sporeşte eficienţa alocării capitalului”, afirmă Leonardo Badea.