Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsEugen Rădulescu spune că o criză politică poate duce inevitabil la o criză economică de proporții
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a explicat că o criză politică ar avea consecințe directe și rapide asupra economiei.
Acesta a arătat că nu vede un scenariu în care România ar putea evita o criză economică în cazul în care instabilitatea politică s-ar accentua. În același context, a subliniat că o astfel de situație ar putea arunca țara foarte repede într-o criză economică de mari proporții.
Declarațiile au venit în contextul întrebărilor legate de vulnerabilitatea bugetară și fiscală a României, într-un moment în care deficitul este ridicat.
„Dacă ajungem la o criză politică nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporţii”, a afirmat Eugen Rădulescu într-o intervenție la Digi24.
O comparație cu Bulgaria arată diferențe majore de disciplină fiscală și control al deficitului bugetar
Eugen Rădulescu a comentat și afirmațiile făcute de Sorin Grindeanu despre situația din Bulgaria. Acesta a explicat că Bulgaria a funcționat, încă din 1997, în cadrul unui consiliu monetar, ceea ce a limitat capacitatea guvernelor de a genera deficite mari.
Potrivit explicațiilor sale, lipsa controlului asupra emisiunii monetare a obligat autoritățile bulgare să mențină deficitul sub control.
În acest context, el a arătat că, spre deosebire de România, Bulgaria nu a ajuns la deficite bugetare ridicate, menținându-le chiar sub niveluri precum 3,5%, în timp ce în România acestea au ajuns la valori mult mai mari.
„Doar că bulgarii sunt din 1997 în Consiliul Monetar. Bulgarii n-au făcut niciodată un deficit bugetar mare în toată această perioadă. Au fost obligaţi să ţină deficitul sub control din cauză că nu aveau controlul emisiunii monetare. Emisiunea monetară la ei a fost ca un fel de cămaşă de forţă. Nu se puteau mişca. Şi atunci chiar dacă guvernele ar fi vrut cumva să dea drumul la baierile pungii pentru a avea câştiguri politice, n-aveau de unde. Şi atunci, într-adevăr, bulgarii au putut să intre în zona euro, dar din cauză că niciodată guvernele, acelea instabile care au fost, nu au dus deficitul bugetar nu la 9%, cât a fost la noi, măcar la 3,5%. A fost chiar mai jos”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
Reacțiile din zona politică și explicațiile Guvernului arată presiunea creată de deficitul bugetar ridicat
Sorin Grindeanu a declarat că Bulgaria a avut instabilitate politică în ultimii ani, dar acest lucru nu a împiedicat obținerea unui rating de țară mai bun decât cel al României.
„Văd şi aud în ultimele săptămâni, că să avem grijă să stăm la locul nostru, că stricăm stabilitatea politică şi de aici pot să decurgă diverse lucruri negative. Dau două exemple. Stabilitate politică, în exemplu, n-a existat în Bulgaria. În ultimii doi sau trei ani au fost opt sau nouă rânduri de alegeri. Nu puteţi să-mi spuneţi că acolo a existat stabilitate politică, iar rating-ul de ţară al Bulgariei, astăzi (..) este mai bun decât al României. Stabilitate politică avem în Coreea de Nord. Avem şi în Belarus”, a spus preşedintele PSD, Sorin Grindeanu.
Ulterior, Ioana Dogioiu a explicat că situația României este diferită, în special din cauza deficitului bugetar ridicat. Aceasta a arătat că, dacă deficitul ar fi fost la nivelul de aproximativ 3%, ar fi existat mai mult spațiu pentru măsuri de sprijin.
În schimb, România s-a confruntat cu riscul pierderii fondurilor europene din cauza deficitului excesiv, ceea ce a limitat opțiunile autorităților.
„Dacă am fi avut un deficit bugetar de 3%, cum au vecinii noştri, cu care suntem tot timpul comparaţi şi şi-au putut permite intrarea în euro (..) da, se putea pune întrebarea de ce nu aruncaţi 1% din deficit în măsuri de susţinere, şi asta e, săriţi la 3 la 4, dar România este într-o situaţie foarte dificilă. Vă aduc aminte că anul trecut, din cauza deficitului excesiv, eram în aproape iminenţa tăierii fondurilor europene”, a spus Ioana Dogioiu.
Măsurile economice au fost adoptate de Guvern într-un context dificil
Eugen Rădulescu a vorbit și despre activitatea premierului Ilie Bolojan, considerând că acesta nu merită porecla „Ilie sărăcie”. Acesta a explicat că premierul a preluat o economie aflată aproape de prăbușire și a reușit să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis, în condițiile unor constrângeri politice.
De asemenea, a arătat că aceste măsuri au fost implementate într-un context în care scăderea economică nu a fost atât de severă pe cât ar fi putut fi, în raport cu situația existentă.
„Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie. Nu, nici vorbă. Cred că, având în vedere şi constrângerile de ordin politic, ceea ce a făcut el este foarte bine, meritoriu”, a afirmat Eugen Rădulescu.
