Consilierul BNR avertizează: Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit fără scop, în plină criză internațională
Eugen Rădulescu, consilier BNR, a avertizat că acești bani ar fi fost necesari pentru a atenua efectele crizei din Orientul Mijlociu, subliniind că România „s-a trezit fără nicio resursă bugetară”.
Potrivit acestuia, România ar fi ajuns într-o situație dificilă, descrisă ca „fără ieșire”, din cauza unor politici economice considerate imprudente.
El a explicat că, începând din 2017, politicile bugetare nu ar mai fi respectat echilibrele fiscale, iar ulterior țara a trecut prin mai multe crize majore, inclusiv pandemia și criza energetică generată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 2022. În opinia sa, în loc ca ritmul cheltuielilor publice să fie temperat, acesta ar fi continuat să crească, atingând un nivel maxim în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. El a calificat acest nivel drept unul „uluitor”, într-un an fără crize majore.
„Începând din 2017, am avut politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut și prin două crize importante. A fost întâi pandemia, după pandemie am avut criza energetică indusă intenționat de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022. Dar noi, în loc să ne oprim puțin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare, pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză”, spune Rădulescu.
„Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț. Nu mai avem nicio resursă bugetară. În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale. Creșterile de salarii, de pensii, de investiții, toate cele care au fost până în 2025, în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primești bani. Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ. Și această sumă nu va scădea, va crește, pentru că în clipa în care ai un deficit pe care speri să poți să-l aduci la 6,2% din PIB, care înseamnă mai mult decât dublu nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht, atunci datoria va continua să crească”, a continuat expertul BNR.
BNR: Dobânzile la datoria publică au scăzut sub 6%, dar deficitul bugetar rămâne un risc major pentru economie
Eugen Rădulescu a explicat că, înainte de „criza din Golf”, România a reușit să reducă dobânzile la datoria publică sub pragul de 6%, ajungând la 5,99% într-un interval scurt.
Acesta a subliniat că aceste evoluții sunt dificil de înțeles pentru publicul larg, dar au o importanță majoră pentru economie. În opinia sa, redresarea economică nu poate fi realizată fără reducerea deficitului bugetar, pe care îl consideră o problemă gravă pentru viitorul României.
„Să știți că toate cifrele acestea… oamenii cred că au dificultăți să le înțeleagă. Și pe bună dreptate. Este ca și cum ne-am apucat să spunem oamenilor de ce trebuie să avem colesterolul o valoare x sau y și cât avem acidul uric, să zicem. N-au oamenii cum să înțeleagă toate detaliile acestea. Dar să știți că importanța pe care o au este extraordinar de mare. Nu putem să ne refacem economia fără să trecem prin reducerea deficitului bugetar. Acest deficit bugetar reprezintă o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”, adaugă consilierul guvernatorului BNR.
BNR avertizează: mai puțini contribuabili și mai mulți pensionari în viitor. Se propune reorganizarea administrativă a României
Eugen Rădulescu avertizează că, în următorii ani, numărul persoanelor care plătesc impozite va scădea, în timp ce numărul beneficiarilor de pensii va crește, ceea ce va pune presiune pe bugetul de stat.
În acest context, el propune o reorganizare administrativ-teritorială ca posibilă soluție pentru echilibrarea sistemului economic și bugetar.
„Să nu uităm că noi mai avem o piatră de moară în viitorii câțiva ani. Vor ieși la pensie decrețeii și vorbim despre generații cu mult mai mari decât cele dinainte, de oameni care ies din perioada activă a vieții. Și atunci vom avea o povară în plus, pentru că vor fi mai puțin plătitori de impozite și mai mulți beneficiari de pensii. Și cum rezolvăm? Va fi foarte greu, va fi foarte greu.
După părerea mea, nu ar exista decât o singură soluție rezonabilă. Am citit, nu mai departe decât astăzi, că vecinii noștri, Moldova, se pregătesc de o semnificativă reorganizare administrativ-teritorială cu obiectivul de a reduce puternic costurile în sectorul public. Trebuie să facem același lucru dacă vrem să supraviețuim într-un mod decent”, a declarat el.
Eugen Rădulescu a fost întrebat despre tensiunile din Coaliție și a avertizat că o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică majoră.
În opinia sa, dacă România ar intra într-o astfel de instabilitate politică, ar fi dificil de evitat o deteriorare semnificativă a situației economice, existând riscul unei crize de mari proporții.
