Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsPotrivit documentului publicat de BNR, intrarea în zona euro nu poate avea loc fără deficite bugetare reduse, de aproximativ 3% din PIB, o inflație scăzută și menținută la un nivel stabil, precum și o datorie publică sustenabilă.
BNR explică de ce Bulgaria adoptă euro, iar România mai are de așteptat
Banca subliniază că actualele dificultăți economice ale României nu sunt provocate de faptul că nu folosește euro, ci de erori în politicile fiscale și bugetare aplicate în ultimii ani.
„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (n.red. 3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, este scris în raportul BNR.
Raportul atrage atenția că dezbaterile publice privind comparația dintre România și Bulgaria omit un element esențial. În cazul statului vecin, stabilitatea economică a fost susținută de regimul de consiliu monetar, introdus în urmă cu aproximativ trei decenii pentru a opri turbulențele financiare, economice și sociale severe. În aceste condiții, aderarea Bulgariei la zona euro are și o semnificație geopolitică importantă în actualul context regional și internațional.
„Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile”, subliniat BNR.
Guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția la începutul lunii aprilie că România nu poate adopta moneda euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate precum Bucureștiul, va îndeplini criteriile economice necesare. Acesta a arătat că România are deja un proiect strategic reprezentat de aderarea la OCDE, aflat în faza finală, iar următorul obiectiv major va fi adoptarea euro.
Raportul analizează și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra Europei
Raportul BNR analizează și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra Europei și asupra economiei României. Instituția consideră că războiul reprezintă o lovitură pentru Uniunea Europeană, dar și pentru economia românească, aflată într-un proces dificil de consolidare fiscal-bugetară.
Documentul arată că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, nivel apropiat de cel înregistrat în anul pandemiei, 2020. Aceste valori au fost cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Pentru 2025, BNR estimează că deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost luate măsuri precum înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024. Totuși, programul de corecție bugetară a permis obținerea unui rezultat mai bun decât ținta stabilită la rectificarea bugetară din noiembrie 2025.
Astfel, deficitul cash a ajuns la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB. Potrivit BNR, această evoluție a fost posibilă datorită restructurării programului PNRR, prin trecerea unor proiecte de la finanțarea prin împrumuturi la granturi, scăderii cheltuielilor cu dobânzile față de estimările inițiale, reducerii cheltuielilor cu personalul și subvențiile, dar și creșterii unor venituri bugetare.
„Este de amintit că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7 la sută din PIB și ESA de 9,3 la sută din PIB (un deficit cvasi-egal cu cel din anul pandemiei, 2020). Aceste deficite au fost de departe cele mai înalte din UE.
În 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10 la sută din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65 la sută din PIB față de 8,4 la sută din PIB (în varianta cash). Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiile mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare”, subliniază BNR.
Instituția consideră că nu ar fi necesare noi taxe și impozite în afara celor deja incluse în pachetele de măsuri adoptate
În contextul în care Guvernul și-a propus pentru acest an un deficit cash de 6,2% din PIB, BNR consideră că nu ar fi necesare noi taxe și impozite în afara celor deja incluse în pachetele de măsuri adoptate. Totodată, instituția avertizează că eventualele măsuri de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să afecteze procesul de consolidare bugetară.
Concluzia raportului este că adoptarea euro rămâne un obiectiv strategic pentru România, însă acesta nu poate fi atins fără stabilitate economică, disciplină fiscală și reducerea dezechilibrelor bugetare majore.
Raportul publicat de Banca Națională a României (BNR) poate fi vizualizat aici.
