Sfânta Lumină de la Ierusalim este așteptată sâmbătă în România. Patriarhia Română a anunțat că există toate premisele ca tradiția să fie respectată și în acest an, însă evoluțiile din Orientul Mijlociu ar putea influența desfășurarea evenimentului.
Sfânta Lumină va ajunge la Aeroportul Otopeni în ajunul Paștelui
Patriarhia precizează că aducerea Sfintei Lumini ar putea fi afectată doar în situația apariției unui caz de forță majoră neprevăzută, în contextul escaladării conflictului din regiune. Pentru o astfel de eventualitate, autoritățile bisericești au pregătit o soluție de rezervă.
Astfel, dacă Sfânta Lumină nu va putea fi adusă de la Ierusalim, aceasta va fi oferită credincioșilor de la Catedrala Patriarhală. Acolo este păstrată, într-o candelă specială, Sfânta Lumină adusă în anul 2025, care a fost menținută aprinsă neîntrerupt, în mod preventiv.
„În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul Internaţional Otopeni. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor”, au transmis reprezentanții Patriarhiei Române.
Aducerea și oferirea Sfintei Lumini reprezintă un simbol puternic al comuniunii și unității ecleziale
În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, Sfânta Lumină este programată să fie adusă de părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. După sosirea la Aeroportul Otopeni, aceasta va fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române, urmând ca, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie.
Tot sâmbătă seară, în jurul orei 19:00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel.
Reprezentanții Patriarhiei subliniază că aducerea și oferirea Sfintei Lumini tuturor lăcașurilor de cult din cadrul Patriarhiei Române reprezintă un simbol puternic al comuniunii și unității ecleziale. În același timp, acest moment este considerat o expresie a bucuriei pascale generate de sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos.
În debutul săptămânii, Patriarhia a reiterat că, deși există condiții favorabile pentru desfășurarea normală a evenimentului, situația geopolitică actuală rămâne un factor de risc. Într-un scenariu nedorit și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină va fi oferită de pe Colina Bucuriei, de la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, unde este păstrată permanent flacăra adusă în anul precedent.
„La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ţinând cont de situaţia geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forţă majoră neprevăzută. Într-o astfel de situaţie total nedorită şi imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică «Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena», de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv”, au transmis reprezentanţii Patriarhiei Române la începutul săptămânii.
Creștinii ortodocși văd această flacără ca pe un simbol puternic al Învierii lui Iisus Hristos
Lumina Sfântă de Paște este flacăra care se aprinde în fiecare an în Sâmbăta Mare, la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în cadrul unui ritual pascal cu o tradiție îndelungată. Evenimentul are loc înaintea Paștelui ortodox și este considerat de credincioși unul dintre cele mai importante momente religioase.
Creștinii ortodocși văd această flacără ca pe un simbol puternic al Învierii lui Iisus Hristos. Lumina este considerată un miracol care se produce anual de aproximativ 1.200 de ani, fiind transmisă ulterior în întreaga lume ortodoxă.
În ziua ceremoniei, mii de oameni se adună în interiorul și în jurul bisericii pentru a asista la momentul în care flacăra apare în mod considerat miraculos în mormântul lui Iisus. Ritualul este condus de Patriarhul Grec Ortodox al Ierusalimului sau de un alt arhiepiscop ortodox, care intră în mormântul gol și rostește rugăciuni speciale.
Înainte de intrarea patriarhului, ediculul – structura care înconjoară mormântul – este verificat de un creștin neortodox pentru a se asigura că nu există surse de foc în interior. În tot acest timp, credincioșii prezenți în biserică cântă într-un glas „Kyrie eleison”, iar atmosfera este una de așteptare intensă.
După un interval care poate varia, se spune că o lumină apare în interiorul mormântului. Patriarhul își aprinde lumânările de la această flacără și iese pentru a o împărți mulțimii, în timp ce clopotele bisericii bat. Spațiul, aflat anterior aproape în întuneric, se umple de lumină.
Tradiția spune că, în primele minute, focul arde fără să mistuie. Mulți credincioși își apropie mâinile și fața de flacără fără a suferi arsuri. Lumina este transmisă rapid de la o lumânare la alta și este apoi pusă în felinare pentru a fi transportată în alte țări, inclusiv în România, unde oamenii o duc în case și la mormintele celor dragi.
Diodor I al Ierusalimului descrie în detaliu momentul apariției luminii și semnificația sa spirituală
Un interviu, Diodor I al Ierusalimului descrie în detaliu momentul apariției luminii și semnificația sa spirituală. Acesta explica faptul că, după rostirea rugăciunilor, lumina apare din piatra pe care a fost așezat Iisus, având de obicei o tentă albastră, dar putând varia ca nuanță. Lumina este percepută diferit în fiecare an, uneori acoperind doar piatra, alteori luminând întregul mormânt.
Potrivit relatărilor, flacăra are o consistență diferită față de focul obișnuit și nu produce arsuri în primele momente. După aprinderea lumânărilor, aceasta este împărțită credincioșilor și transportată mai departe în comunitățile ortodoxe din lume.
Ceremonia are loc anual în Sâmbăta Mare, la o zi după Vinerea Mare și cu o zi înainte de Paște. Evenimentul reunește mii de creștini locali și pelerini în Orașul Vechi al Ierusalimului, într-un moment cu o profundă semnificație religioasă, care celebrează Învierea și întărește legătura dintre credincioșii ortodocși din întreaga lume.
„În mormânt, rostesc anumite rugăciuni care ne-au fost transmise de-a lungul secolelor și, după ce le spun, aștept. Uneori pot aștepta câteva minute, dar, de obicei, miracolul se produce imediat după ce am rostit rugăciunile. Din însăși piatra pe care a fost așezat Iisus izvorăște o lumină de nedescris. De obicei are o tentă albastră, dar culoarea se poate schimba, luând diferite nuanțe. Nu poate fi descrisă în termeni omenești. Lumina se ridică din piatră așa cum ceața se ridică de pe un lac – pare ca și cum piatra ar fi acoperită de un nor umed, dar este lumină.
Această lumină se comportă diferit în fiecare an. Uneori acoperă doar piatra, alteori luminează întregul mormânt, astfel încât oamenii care stau afară și privesc înăuntru văd mormântul plin de lumină. Lumina nu arde – în toți cei șaisprezece ani în care am fost Patriarh la Ierusalim și am primit Focul Sfânt, nu mi-am ars niciodată barba. Lumina are o consistență diferită față de focul obișnuit care arde într-o candelă”, a explicat Diodor I al Ierusalimului.
Biserica Sfântului Mormânt este unul dintre cele mai sfinte și vechi locuri creștine
Biserica Sfântului Mormânt este unul dintre cele mai sfinte și vechi locuri creștine, fiind construită pe locul unde Iisus a murit și a înviat. Una dintre ceremoniile care continuă aici încă din secolul al IV-lea este Miracolul Focului Sfânt, desfășurat în fiecare an înainte de Paștele ortodox.
În timpul ceremoniei, mii de credincioși se adună în bazilica din secolul al XII-lea, într-un spațiu aproape complet întunecat. Patriarhul grec intră în Sfântul Edicul și revine cu două lumânări aprinse, iar flacăra este distribuită rapid mulțimii.
Ulterior, lumina este transportată către comunități ortodoxe din întreaga lume prin zboruri speciale. De-a lungul timpului, credincioșii au considerat acest moment drept unul miraculos, în timp ce scepticii, încă din Evul Mediu, au susținut că ar fi vorba despre un truc destinat mulțimii.
Ceremonia, veche de cel puțin 1.200 de ani, este una impresionantă și implică măsuri stricte de securitate. În ziua evenimentului, prezența militară este ridicată, iar accesul în zonă se face prin puncte de control. De-a lungul timpului au existat și incidente, inclusiv rețineri și altercații între forțele de ordine și persoane cărora li s-a refuzat accesul.
