Călin Georgescu își pierde speranța privind alegerile. Anularea prezidențialelor nu va fi anchetată

Camera Deputaților a decis miercuri, prin vot majoritar, să respingă propunerea AUR și POT de înființare a unei comisii care să investigheze anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Inițiatorii au invocat un „precedent fără echivalent” în istoria democratică a României, însă majoritatea parlamentară a blocat atât ancheta, cât și proiectul separat de modificare a atribuțiilor Curții Constituționale.

Deputații resping ancheta privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024

Camera Deputaților a respins, miercuri, propunerea de înființare a unei comisii de anchetă pentru investigarea circumstanțelor și responsabilităților legate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Inițiativa a aparținut grupurilor parlamentare AUR și POT și a fost prezentată ca o necesitate pentru restabilirea încrederii în procesul democratic.

Argumentele inițiatorilor

În expunerea de motive, deputații au subliniat că anularea scrutinului a reprezentat o situație fără precedent în istoria recentă a României.

„Anul 2024 a adus un precedent fără echivalent în istoria post-decembristă a României – anularea alegerilor prezidenţiale. Pentru prima dată după 1989, milioane de voturi exprimate liber de cetăţeni au fost aruncate la coş printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, urmată de măsuri administrative adoptate de Biroul Electoral Central şi de Autoritatea Electorală Permanentă.

În urma turului 1 al alegerilor, a existat un câştigător clar: domnul Călin Georgescu, susţinut de o largă majoritate a electoratului. Toate datele, inclusiv sondajele independente şi dinamica campaniei, indicau faptul că acesta urma să câştige şi turul 2. Procesul electoral a fost însă brusc întrerupt, turul 2 fiind stopat în timpul votării, iar întreaga procedură democratică a fost anulată.

În lipsa unei informări transparente, opinia publică, mediul politic şi partenerii internaţionali nu cunosc nici până astăzi: cine a iniţiat procedurile de anulare, care au fost probele şi documentele ce au fundamentat deciziile, dacă s-au respectat principiile constituţionale şi regulile democratice, dacă instituţiile statului şi-au depăşit atribuţiile constituţionale şi dacă anularea a fost rezultatul unor presiuni interne sau externe”, se precizează în document.

În aceeași expunere, se afirmă că:

„Este evident pentru majoritatea covârşitoare a cetăţenilor români faptul că anularea alegerilor a urmărit un scop politic clar: împiedicarea accesului la funcţia supremă în stat a unui candidat incomod pentru establishment şi ‘înfiletarea’ la Cotroceni a unui om al sistemului”.

AUR și POT au argumentat că o comisie parlamentară ar fi trebuit să clarifice aceste suspiciuni și să stabilească responsabilități politice și instituționale.

Dezbaterea despre Curtea Constituțională

Pe ordinea de zi a aceleiași ședințe a figurat și proiectul legislativ al AUR și S.O.S. România pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (CCR). Proiectul propunea ca invalidarea unui tur de scrutin să poată fi dispusă doar în baza unei contestații temeinic motivate, invocând fraude grave.

Textul inițiativei preciza că:

• CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și confirmă rezultatele sufragiului conform legii;
• invalidarea unui tur se poate face numai pe baza probelor și în limitele stabilite de lege;
• nu este posibilă revenirea asupra unei hotărâri deja pronunțate sau anularea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin.

Proiectul a fost respins cu 206 voturi „pentru” respingere, 80 „contra” și 11 abțineri. Astfel, atât inițiativa privind comisia de anchetă, cât și cea referitoare la modificarea atribuțiilor CCR au fost blocate de majoritatea parlamentară.