Călin Georgescu, apel național. Toți susținătorii săi știu ce trebuie să facă pe 24 ianuarie: Unirea se face prin unire!

Călin Georgescu îi invită pe români să sărbătorească 167 de ani de la Mica Unire. Fostul candidat prezidențial va depune o coroană la Monumentul Ostașului Necunoscut și face apel ca toți să cinstim memoria și frăția lăsată de înaintași.

Călin Georgescu, mesaj pentru Mica Unire

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a transmis, prin intermediul contului său de Facebook, că sâmbătă, 24 ianuarie, se vor sărbători 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, subliniind că „Unirea se face prin unire”. El a precizat că va depune o coroană de flori la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, București, la ora 12.00, și a afirmat că memoria statului român trebuie onorată „în liniște și demnitate”.

Georgescu a mai zis că fără trecut nu există prezent și nici viitor, amintind rolul lui Alexandru Ioan Cuza ca „început al României, cel care a făcut din Unire un stat”. El a rememorat că, înainte de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost găzduit în vecinătatea Parcului Carol I de Dimitrie Alexandru Bosianu, „un om al generației Unirii”.

În opinia lui, înaintașii noștri au privit Unirea nu ca pe o dorință, ci ca pe o datorie, iar românii au „obligația morală să nu părăsească acest fapt istoric atunci când vorbesc despre idealuri naționale”. Georgescu a subliniat că Hora Unirii reprezintă „un gest de legătură și de recunoaștere între românii de pretutindeni” și a făcut apel la toți să cinstim, prin gest și prezență, „hora frăției lăsată de înaintașii noștri”.

El i-a invitat pe români să își unească vocile și inimile pentru a cinsti momentul istoric care a adus împreună Țara Românească și Moldova sub o singură cârmuire, reiterând că „România se face și se reface prin unire, cultură și patriotism”.

„Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, sărbătorim 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Unirea se face prin unire.

La ora 12:00, voi depune o coroană de flori la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, București. Astăzi, aici se adună memoria statului român, în liniște și demnitate.

Fără trecut nu există prezent și nici viitor.

Alexandru Ioan Cuza este începutul României, cel care a făcut din Unire un stat. În București, înainte de 24 ianuarie 1859, a fost găzduit în vecinătatea Parcului Carol I, de Dimitrie Alexandru Bosianu, un om al generației Unirii.

Înaintașii noștri au văzut Unirea nu ca pe o dorință, ci ca pe o datorie. Avem obligația morală să nu părăsim acest fapt istoric atunci când vorbim despre idealuri naționale.

Hora Unirii este, înainte de toate, un gest de legătură și de recunoaștere între românii de pretutindeni. Vă invit să cinstim, prin gest și prezență, hora frăției lăsată de înaintașii noștri.

Veniți să ne unim vocile și inimile pentru a cinsti clipa istorică ce a adus împreună Țara Românească și Moldova sub o singură cârmuire.

România se face și se reface prin unire, cultură și patriotism. Atât!”, a scris Georgescu.

Despre Mica Unire

În ianuarie 1859, Moldova s-a unit cu Țara Românească, iar Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al ambelor principate. Această unire este cunoscută ca Unirea Principatelor Române sau „Mica Unire” și a pus bazele României moderne. (Marea Unire, care a unit toate provinciile românești, a avut loc mai târziu, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia.)

Încă din 1848, românii din Muntenia ceruseră Porții Otomane să fie uniți într-un singur stat. La acea vreme, multe regiuni locuite de români (Transilvania, Bucovina, Basarabia, Banatul) erau sub stăpânirea altor imperii, iar Moldova și Țara Românească erau sub influența Rusiei și a Imperiului Otoman. Revoluția de la 1848, condusă de burghezie, a fost o încercare de a schimba situația, dar a fost înfrântă, iar autoritatea habsburgică și controlul Rusiei și Turciei s-au restabilit.

După Războiul Crimeii (1853–1856), Rusia a pierdut influența asupra Principatelor, iar acestea au primit mai multă autonomie. În 1857, la Iași s-a format „Comitetul Electoral al Unirii”, iar la București „Comitetul Central al Unirii”, pentru a organiza unirea celor două țări. Adunările ad-hoc din Moldova și Țara Românească, cu mari proprietari, deputați și țărani, au votat în favoarea unirii și a autonomiei.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn la 5 ianuarie 1859, iar în Țara Românească, la 24 ianuarie 1859, Adunarea l-a ales tot pe Cuza. Astfel, la 24 ianuarie 1859, cele două principate s-au unit efectiv, punând bazele statului național român modern. Conservatorii munteni, care inițial nu susțineau unirea, s-au alăturat Partidei Naționale, iar alegerea lui Cuza a fost recunoscută oficial ulterior la Conferința de la Paris și de Turcia în 1861.