Publicarea deciziei CCR declanșează ajustările necesare în Parlament
Decizia prin care Curtea Constituțională respinge cele două sesizări de neconstituționalitate depuse asupra legii a apărut, vineri, în Monitorul Oficial, marcând o etapă importantă în procesul de implementare a acestui cadru legislativ. CCR a stabilit că textul este constituțional în ansamblu, remarcând totuși că un articol se abate de la prevederile fundamentale și trebuie modificat.
Legea privind plata pensiilor private reprezintă ultima componentă majoră a reformei adoptate după înființarea fondurilor în 2008. Conform planificării inițiale, normele care stabilesc modalitatea de plată a sumelor acumulate ar fi trebuit adoptate încă din 2011, însă procesul s-a prelungit aproape 14 ani. Publicarea deciziei CCR vine astfel să închidă o perioadă lungă de incertitudini și să clarifice direcția legislativă.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților la 16 octombrie, fiind elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și transmis Parlamentului de Ministerul Muncii în luna august. Finalizarea acestui act normativ este inclusă în angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, țintă pentru care autoritățile și-au fixat termenul oficial la sfârșitul anului 2026.
Reguli noi pentru plata sumelor acumulate în fondurile private stabilite de CCR
Legea confirmată de CCR stabilește pentru prima dată mecanisme explicite de achitare a activelor acumulate în Pilonul II și Pilonul III. Conform noilor prevederi, participanții vor putea solicita, o singură dată, plata a cel mult 30% din valoarea activului, sub formă de plată unică acordată înainte de începerea pensiei lunare. Restul sumelor vor putea fi distribuite pe o perioadă de cel puțin opt ani, sub forma unor plăți lunare.
Plata se va efectua până la epuizarea activului personal, iar în cazul în care participantul decedează înainte de finalizarea plăților, diferența neîncasată va fi acordată moștenitorilor sub formă de plată unică.
Legea introduce și posibilitatea alegerii unei pensii viagere, achitată în tranșe fixe calculate actuarial, până la decesul beneficiarului sau, dacă este cazul, al supraviețuitorului. Pentru această categorie, moștenitorii pot primi doar sumele aferente perioadei anterioare decesului, activul rămas devenind parte a fondului de plată.
Curtea Constituțională subliniază în decizia sa că limitarea accesului la întreaga sumă prin plata unică nu reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate.
În formularea CCR:
„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”.
Există și un plafon care limitează posibilitatea unei plăți integrale: aceasta poate fi realizată doar dacă activul personal este sub echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. Cu valoarea actuală a indemnizației la 1.281 de lei, plafonul pentru o plată unică este de 15.372 de lei. CCR precizează că sumele acumulate nu sunt confiscate, ci transformate printr-un mecanism legal în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii.
Curtea mai arată că:
„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se poate pune nici problema unei exproprieri”.
Prevederea declarată neconstituțională de CCR și pașii necesari înainte de promulgare
Singurul articol care nu a trecut testul de constituționalitate este cel care acorda persoanelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice dreptul la plata integrală, într-o singură tranșă, a activului personal. CCR a considerat că limitarea acestui drept doar la o anumită categorie de pacienți reprezintă o diferențiere nejustificată, având în vedere că alte afecțiuni pot implica riscuri medicale similare sau chiar mai severe.
Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă, cu aplicabilitate generală, și a fost comunicată Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
În etapa următoare, Parlamentul trebuie să elimine alineatul neconstituțional pentru a armoniza legea cu hotărârea Curții, urmând ca forma revizuită să fie transmisă Președintelui pentru promulgare. După publicarea finală în Monitorul Oficial, legea va intra în vigoare la un an.
Cum funcționează în prezent retragerea sumelor din fondurile private
În lipsa unui cadru legal complet, retragerea banilor din fondurile obligatorii administrate privat se face în baza unor norme tranzitorii. În acest moment, beneficiarii pot opta pentru plata integrală, variantă aleasă în majoritatea cazurilor, sau pentru plata în 60 de rate, echivalentul a cinci ani.
Sistemul reunește aproximativ 8,4 milioane de participanți, dintre care peste 4,5 milioane contribuie în mod constant, cu 4,75% din venitul brut, parte a contribuției de asigurări sociale. După 17 ani de funcționare, activele acumulate au depășit în noiembrie 200 de miliarde de lei, adică aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din PIB, potrivit datelor prezentate de vicepreședintele ASF, Dan Armeanu, într-o analiză transmisă Mediafax.
Comparativ cu aceeași lună a anului 2024, activele sunt mai mari cu 30%, iar raportat la noiembrie 2023, creșterea cumulată este de peste 59%.
În analiza sa, Armeanu subliniază:
„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”.
Un alt aspect important este direcția investițiilor: aproximativ 96% din active sunt plasate în instrumente financiare românești, contribuind la finanțarea necesarului bugetar al statului și la stabilitatea pieței interne.
