Bursele europene cresc în ciuda tensiunilor din Orientul Mijlociu. Investitorii ignoră semnalele negative din economie
SURSA FOTO: Dreamstime - Bursele europene
Piețele bursiere europene au închis pe plus luni, într-un context marcat de escaladarea conflictului cu Iranul și de deteriorarea încrederii economice. Investitorii au reacționat selectiv, susținuți de evoluțiile din sectorul energetic și de mișcări corporative relevante.
Bursele europene închid pe verde, pe fondul volatilității geopolitice
Principalii indici bursieri europeni au înregistrat creșteri la finalul ședinței de tranzacționare de luni, în timp ce investitorii au evaluat impactul conflictului din Orientul Mijlociu și noile date privind sentimentul economic, potrivit CNBC.
Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a avansat cu aproximativ 0,94%, reușind să recupereze pierderile din prima parte a zilei. Majoritatea sectoarelor au înregistrat câștiguri, cu excepția tehnologiei și turismului.
Creșteri pe principalele piețe: Londra, Frankfurt, Paris
La nivel național, bursele au evoluat pozitiv:
-FTSE 100 (Marea Britanie): +1,61%, susținut de companiile din energie și minerit
-DAX (Germania): +1,18%
-CAC 40 (Franța): +0,92%
-FTSE MIB (Italia): +1,02%
-IBEX 35 (Spania): +0,99%
Evoluția pozitivă a piețelor vine în contrast cu indicatorii economici publicați de Comisia Europeană.
Potrivit estimărilor, indicatorul sentimentului economic și cel privind așteptările de angajare au înregistrat scăderi în luna martie. De asemenea, datele preliminare ale DG ECFIN arată un recul semnificativ al încrederii consumatorilor atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro.
Sectorul energetic și mișcările corporative susțin piața
În plan corporativ, acțiunile companiei daneze Ørsted au crescut cu aproximativ 7%, după ce Bank of America a revizuit în sus prețul țintă și a îmbunătățit recomandarea pentru titluri la „cumpărare”, de la „neutru”.
Instituția financiară consideră că raportul risc-beneficiu a devenit mai favorabil pentru investitori, în contextul dificultăților întâmpinate anterior de companie.
Evoluția piețelor europene contrastează cu tendința negativă din regiunea Asia-Pacific, unde investitorii au reacționat mai precaut la evoluțiile conflictului.
Președintele Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Financial Times că ar putea ”lua petrolul Iranului” și ar putea prelua controlul asupra insulei Kharg, principal hub de export petrolier al Iranului.
Escaladare militară: atacuri și noi actori implicați
În același timp, mișcarea Houthi din Yemen a anunțat lansarea unor rachete asupra Israel, marcând o implicare directă în conflictul regional.
Purtătorul de cuvânt al grupării, Yahya Saree, a transmis că atacurile au vizat obiective militare israeliene, în sprijinul Iranului și al grupării Hezbollah din Liban.
Escaladarea conflictului, început pe 28 februarie prin lovituri aeriene ale Statele Unite și Israelului asupra Iranului, rămâne principalul factor care influențează evoluția piețelor financiare globale.
Investitorii continuă să monitorizeze atent riscurile geopolitice și impactul acestora asupra energiei, inflației și creșterii economice.
Cum a afectat războiul bursele
Impactul unui conflict major, cum ar fi cel din Orientul Mijlociu, asupra burselor și piețelor financiare este unul de volatilitate și incertitudine, cu efecte diferențiate pe sectoare, conform analizelor din corespondența dumneavoastră.
Principalele efecte asupra piețelor financiare includ:
- Reacția generală a piețelor
-Bursele reacționează prin volatilitate și corecții, fiind extrem de sensibile la știrile privind o posibilă extindere a conflictului.
-Indicele VIX (așa-numitul „indice al fricii”), un indicator al volatilității, a înregistrat o creștere bruscă la 21,6.
-Indicii bursieri majori au înregistrat scăderi, de exemplu, S&P 500 a pierdut 0,8%, Nasdaq 0,9%, iar Dow Jones 0,7% la scurt timp după izbucnirea unui conflict deschis între Israel și Iran. La nivel european, indicele Eurostoxx 50 a scăzut cu 6,3% într-o anumită perioadă, reflectând vulnerabilitatea la costurile energiei.
- Sectoare afectate și cele care prosperă-
-Sectoare de refugiu: Aurul și-a confirmat statutul de „safe haven” (active de refugiu), înregistrând creșteri de preț.
-Energia și Apărarea: Prețul petrolului Brent a sărit cu peste 7%, ajungând la aproximativ 74 de dolari pe baril, din cauza temerilor legate de rutele de transport din Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz. Industriile de apărare și energie au înregistrat creșteri substanțiale.
-Sectoare lovite: Sunt afectate în special industriile dependente de lanțuri logistice stabile și costuri mici ale energiei, cum ar fi sectorul auto, cel bancar și cel chimic. Turismul și aviația sunt, de asemenea, marii perdanți, acțiunile unor companii precum Wizzair scăzând cu peste 24%.
- Inflația și Dobânzile
-Conflictul alimentează temerile legate de inflație.
-Durata conflictului poate schimba traseul inflației și al dobânzilor. Prelungirea conflictului ar putea forța un salt al inflației, ceea ce ar cere o politică monetară mai strictă.
-Banca centrală din Australia a ridicat dobânda ca răspuns la presiunile inflaționiste.
- Măsuri guvernamentale
-Politicienii europeni au reacționat prin tăierea accizelor, activarea „accizei mobile” sau plafonarea prețurilor pentru a contracara scumpirile, în special la combustibili, temându-se mai mult de furia populară decât de mișcările de trupe.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




