Bugetul României pe 2026. Dan Andronic: Austeritate pentru cetățeni, relaxare fiscală pentru corporații

Bugetul României pe 2026 pune povara austerității pe cetățenii obișnuiți, în timp ce marile companii se pregătesc pentru reduceri fiscale, arată jurnalistul Dan Andronic într-un nou editorial pentru evz.ro. Pensiile și salariile bugetarilor rămân înghețate, investițiile interne scad, iar accizele cresc, în timp ce statul păstrează un „buffer” de 8,3 miliarde lei fără destinație clară.

Dan Andronic comentează bugetul României pe 2026

Datele preliminare din Strategia Fiscal Bugetară pentru 2026 conturează o imagine tulburătoare a priorităților statului român, arată jurnalistul Dan Andronic într-un editorial publicat pe evz.ro. Sub o mantie de tabele tehnice și termeni macroeconomici, bugetul dezvăluie o realitate dură: românii de rând plătesc nota austerității, în timp ce marile companii se pregătesc pentru facilități fiscale.

Planul guvernamental pleacă de la un PIB estimat la 2.045 miliarde lei, neschimbat față de prognozele anterioare, ignorând semnele unei recesiuni tehnice. Prognoza oficială de creștere este de doar 1%, iar inflația de 3,6% este subestimată față de estimările BNR de 3,9%. Această discrepanță sugerează că bugetul se bazează mai mult pe optimism teoretic decât pe realitate economică.

Mai mult, deficitul ESA asumat prin Planul Național Bugetar Structural este de 6,4%, dar guvernul pregătește o ajustare internă care reduce ținta la 6,0%. O „disciplină fiscală” forțată, care afectează disproporționat cetățenii, în special pe cei vulnerabili.

Cei mai afectați români

Povara tăierilor cade în primul rând pe pensionari, bugetari și persoanele vulnerabile. Pensiile rămân înghețate pentru al doilea an consecutiv, iar cheltuielile sociale scad la 12,2% din PIB, sub nivelul asumat față de Comisia Europeană (12,4%). În paralel, salariile bugetarilor sunt înghețate, iar cheltuielile de personal scad la cel mai redus nivel din 2018 încoace, echivalentul unei politici asumate pentru 2031.

Paradoxal, creșterea salariului minim anunțată pentru iulie 2026 nu este clar inclusă în estimările oficiale, ridicând întrebări asupra implementării reale.

Investiții din bani proveniți din fonduri europene

Statul anunță „sume record” pentru investiții – 167 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB. În realitate, aproape două treimi provin din fonduri europene (105,2 miliarde lei). Din resurse interne, statul alocă doar 61,8 miliarde lei, mai puțin decât nivelul din 2024 (74 miliarde lei). Ministerele esențiale suferă tăieri severe: Muncii -8,1 miliarde lei, Sănătate -3,8 miliarde lei, Transporturi -1,2 miliarde lei, Dezvoltare -6 miliarde lei. Singurul minister cu un mic câștig este Agricultură (+200 milioane lei).

Românii vor plăti accize mai mari la tutun și băuturi zaharoase de la 1 aprilie 2026

Deși guvernul promite că nu va crește taxele, de la 1 aprilie 2026 românii vor plăti accize mai mari la tutun și băuturi zaharoase. În paralel, marii jucători economici se pregătesc de anul viitor pentru reduceri masive de taxe: eliminarea IMCA, a taxei pe stâlp și alte impozite majore, ceea ce va reduce veniturile statului cu 2% din PIB în 2027, mai spune jurnalistul.

Un „buffer” de 8,3 miliarde lei apare la Ministerul Finanțelor sub titlul Acțiuni generale. Motivul păstrării acestei sume rămâne neclar, în timp ce fondurile pentru copii vulnerabili sau pentru asistență socială lipsesc.

Întregul editorial poate fi citit AICI.