Discuții cu autoritățile locale despre impozitul pe venit și TVA
Vicepremierul a declarat că, miercuri, la Guvern a avut loc o primă rundă de discuții cu reprezentanții autorităților locale, axată pe modul de defalcare și echilibrare a sumelor care ajung în bugetele locale, în special impozitul pe venit și TVA. De asemenea, au fost analizate veniturile suplimentare rezultate din majorarea impozitelor locale.
„Ca o primă concluzie, reprezentanţii autorităţilor locale ţin în continuare la principiul care s-a implementat de ani de zile, adică impozitul pe venit să rămână în proporţie de 100% în continuare ca sursă pe venit pentru autorităţile locale”, a declarat Tánczos Barna.
Acesta a precizat că temerile exprimate de unele administrații locale nu sunt justificate.
„Principala temere (a autorităţilor locale – n.r) a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităţilor locale. Formulele de echilibrare şi defalcare sunt cele care vor asigura o alocare judicioasă a fondurilor”, a arătat vicepremierul.
Fondul de solidaritate și efectele asupra execuției bugetare
Potrivit lui Tánczos Barna, analiza execuției bugetare pe anul 2025 arată că noul mecanism de echilibrare, bazat pe fondul de solidaritate extins la nivel național, a avut efecte pozitive atât asupra bugetului de stat, cât și asupra administrațiilor locale.
„Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au prezentat execuţia bugetară de anul trecut, din care reiese că în noile formule de calcul şi noua formulă de echilibrare care foloseşte acest fond de solidaritate, extins la nivel naţional, a generat rezultate bune, atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru bugetul de stat. Bugetul de stat a putut să economisească peste două miliarde de lei din TVA-ul care se folosea pentru echilibrare. În acelaşi timp, au crescut veniturile autorităţilor locale din impozitul pe venit şi s-a făcut o alocare echitabilă şi mai judicioasă”, a explicat vicepremierul.
Principiile bugetare vor fi menținute și în 2026
Guvernul intenționează să aplice aceleași principii și în anul 2026, astfel încât să fie realizate economii la bugetul național și să fie asigurate resurse suficiente pentru funcționarea și dezvoltarea administrațiilor locale.
„Dorim să continuăm şi în 2026 aceleaşi principii, astfel încât să putem realiza economii şi pentru bugetul naţional, respectiv să putem asigura sume suficiente pentru funcţionare şi pentru dezvoltare pentru autorităţile locale, ştiut fiind faptul că sunt foarte multe proiecte în derulare, foarte multe proiecte din PNRR şi fonduri europene, care necesită sume considerabile pentru cofinanţare şi nu putem risca absorbţia fondurilor europene nici în anul 2026”, a spus Tánczos.
Ministerul Finanțelor urmează să elaboreze simulări pentru bugetul pe 2026, iar consultările cu organizațiile administrației locale vor continua.
Calendarul bugetului și prioritățile pentru anul viitor
Vicepremierul a precizat că procedura parlamentară pentru bugetul de stat pe 2026 va începe la mijlocul lunii februarie, iar votul final este estimat pentru finalul lunii.
În ceea ce privește perspectivele generale, Tánczos Barna a reiterat că acestea sunt „semnificativ mai bune” decât în urmă cu un an.
„Perspectivele sunt semnificativ mai bune decât acum un an de zile. Execuţia bugetară pe anul 2025 arată faptul că, pornind de la exemplul a câtorva ministere care au reuşit să reducă cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele de personal, este o soluţie pentru Guvern – reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de personal la nivel naţional”, a spus acesta.
PNRR, prioritatea numărul unu în 2026
Vicepremierul a subliniat că absorbția fondurilor din PNRR și a fondurilor de coeziune rămâne principala provocare pentru anul 2026, alături de implementarea reformelor în administrația publică.
„Avem în continuare o provocare uriaşă pentru anul 2026, absorbţia fondurilor din PNRR şi trebuie să se concentreze toate instituţiile asupra acestui lucru (…) Este prioritatea numărul 1 pentru anul 2026”, a declarat Tánczos Barna.
Totodată, acesta a anunțat că săptămâna viitoare ar putea începe procedura de asumare a răspunderii pe pachetul de reformă a administrației locale și centrale.
Riscurile majore din 2025, eliminate
Vicepremierul a amintit că, în urmă cu un an, România se confrunta cu riscuri majore, inclusiv retrogradarea la categoria „junk” și suspendarea fondurilor europene.
„Acum un an eram ministrul Finanţelor şi atunci cea mai mare provocare pentru România era evitarea retrogradării şi ajungerea în categoria ‘junk’ la agenţiile de rating. Acest risc a fost înlăturat (…) România a închis un an relativ bun (…) suntem pe o traiectorie bună, apreciată şi la nivel internaţional şi la nivelul Comisiei Europene”, a conchis Tánczos Barna.
