Bugetul pe 2026, construit pe principii de realism și prudență, explică Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după ședința de Guvern de joi seară, în care a fost adoptat bugetul pentru anul 2026, că documentul a fost construit pe principiile realismului și prudenței, astfel încât să reflecte atât prioritățile statului, cât și posibilitățile reale ale economiei.
Oficialul a arătat că Executivul și-a dorit un buget corect, bazat pe estimări prudente, care să permită continuarea investițiilor și, în același timp, reducerea deficitului bugetar în linie cu angajamentele asumate la nivel european.
Potrivit ministrului, bugetul pentru anul viitor are la bază un produs intern brut estimat la 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de aproximativ 1%. În același timp, prognoza oficială indică o rată a inflației de 6,5% pentru 2026.
Alexandru Nazare a subliniat că una dintre cele mai importante componente ale bugetului o reprezintă investițiile publice, pentru care guvernul a reușit să asigure un spațiu financiar de aproximativ 164 de miliarde de lei.
Investițiile și fondurile europene, pilonii principali ai bugetului
Ministrul Finanțelor a explicat că nivelul investițiilor prevăzut pentru 2026 este semnificativ mai mare decât cel din 2025, când investițiile publice s-au ridicat la aproximativ 138 de miliarde de lei. El a precizat că cea mai mare parte a acestei creșteri este determinată de utilizarea mai amplă a fondurilor europene, în special prin proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În același timp, oficialul a arătat că bugetul a trebuit să acomodeze mai multe presiuni asupra cheltuielilor, inclusiv o creștere a costurilor cu dobânzile de aproximativ 10 miliarde de lei și o majorare de circa 6 miliarde de lei a componentei de apărare. Chiar și în aceste condiții, guvernul a urmărit reducerea deficitului bugetar în parametrii agreați cu Comisia Europeană.
Alexandru Nazare a explicat că obiectivul este ca România să facă un pas important spre ieșirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2029, situație în care țara se află de aproape un deceniu. Ministrul a arătat că această evoluție este așteptată atât de piețele financiare și de instituțiile europene, cât și de autoritățile locale și de cetățeni.
În plus, bugetul pentru 2026 include și o alocare suplimentară de aproximativ 7 miliarde de lei pentru autoritățile locale, în contextul în care în acest an sunt programate mii de proiecte finanțate prin PNRR. Ministrul Finanțelor a avertizat totuși că există și riscuri externe, inclusiv cele legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea influența evoluția inflației și a economiei, însă a subliniat că parametrii de la care a pornit construcția bugetului sunt considerați prudenți.
Declaratiile complete de după ședința de Guvern
„Cred că cel mai important element al bugetului pentru 2026 se referă la faptul că ne-am dorit să fie un buget realist, un buget corect, un buget care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar și posibilitățile. Acestea au fost principiile pe care am construit bugetul. Le mulțumesc colegilor pentru munca intensă.
PIB-ul de la care am plecat este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere prognozată de 1%, o inflație de 6,5% pentru anul 2026. Ca element important, aș menționa investițiile. Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde, o creștere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiții publice în 2025. Cea mai mare parte a acestor investiții e de fapt o creștere a fondurilor europene. Acest buget mizează pe acest spațiu pe care îl creează pentru fondurile europene, în special pentru PNRR.
Am avut de acomodat pentru bugetul anului 2026 o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului în termenii agreați cu Comisia.
Realizăm, practic, un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029. Scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile. Este foarte așteptat de piețe, de Comisie, de români, de autoritățile locale, pentru care acest buget înseamnă un plus.
7 miliarde de lei în plus pentru autoritățile locale. Sunt și mii de proiecte din PNRR foarte importante în acest an.
Într-adevăr, sunt și riscuri. Sunt riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Nu știm ce impact va avea, încotro se vor îndrepta lucrurile. Putem să luăm în calcul o creștere moderată a inflației. Vom avea date inclusiv de la BNR la finalul acestei luni.
Noi credem că parametrii esențiali de la care am pornit sunt prudenți”, a afirmat Alexandru Nazare.
