Bucureștiul, printre cele mai nefericite orașe din lume. Capitala României ocupă locul 247 din 251 în Happy City Index 2026

Bucureștiul, printre cele mai nefericite orașe din lume. Capitala României ocupă locul 247 din 251 în Happy City Index 2026

Sursă: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 7 iunie 2026, 16:14

Bucureștiul se află la coada clasamentului mondial al celor mai fericite orașe, potrivit ediției 2026 a Happy City Index, unul dintre cele mai complexe studii internaționale dedicate calității vieții urbane. Capitala României ocupă locul 247 din 251 de orașe analizate, fiind depășită de aproape toate marile orașe europene și situându-se printre cele mai slab clasate centre urbane din lume.

Bucureștiul se află în ultimele cinci orașe din clasament

Rezultatul obținut de Capitală reprezintă unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană și plasează Bucureștiul în grupul ultimelor cinci orașe analizate la nivel mondial.

Happy City Index 2026 a evaluat 251 de orașe din întreaga lume, iar Bucureștiul s-a clasat pe locul 247, înaintea doar câtorva orașe aflate la finalul clasamentului.

Poziționarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bucureștiul este cel mai important centru economic al României, generând aproximativ un sfert din produsul intern brut al țării și concentrând o mare parte din investițiile, locurile de muncă și instituțiile publice.

Cu toate acestea, clasamentul arată că dezvoltarea economică nu este suficientă pentru a garanta un nivel ridicat al satisfacției locuitorilor.

Cele mai fericite orașe din lume sunt în nordul Europei

În partea superioară a clasamentului se regăsesc orașe care au devenit modele internaționale în ceea ce privește administrația publică, infrastructura urbană și calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

Pe primul loc se află Copenhaga, urmată de Helsinki și Geneva.

Top 10 este completat de Uppsala, Tokyo, Trondheim, Berna, Malmö, München și Aarhus.

Aceste orașe au în comun investiții constante în transport public modern, spații verzi, servicii medicale performante, digitalizare și politici publice orientate către creșterea bunăstării populației.

Experții care au realizat studiul arată că succesul acestor orașe nu este rezultatul unor măsuri punctuale, ci al unor strategii implementate pe termen lung.

Ce măsoară, de fapt, Happy City Index

Deși numele clasamentului face referire la „fericire”, metodologia este mult mai complexă decât simpla măsurare a stării de spirit a locuitorilor.

Happy City Index analizează zeci de indicatori care reflectă calitatea vieții urbane.

Printre criteriile luate în calcul se numără eficiența administrației locale, performanța economică, accesul la servicii medicale, mobilitatea urbană, protecția mediului, infrastructura, siguranța, accesul la educație și nivelul general de satisfacție al cetățenilor.

Autorii studiului susțin că orașele moderne trebuie evaluate prin prisma modului în care răspund nevoilor locuitorilor și nu doar în funcție de performanțele economice.

De ce este Bucureștiul atât de jos în clasament

Raportul nu oferă explicații individuale pentru fiecare oraș, însă indicatorii analizați sugerează mai multe provocări cu care Capitala continuă să se confrunte.

Traficul aglomerat, poluarea, lipsa spațiilor verzi în anumite zone, infrastructura urbană îmbătrânită, transportul public care necesită modernizare și gradul redus de satisfacție privind serviciile publice sunt doar câteva dintre problemele semnalate frecvent de bucureșteni.

În ultimii ani, Bucureștiul a fost inclus în numeroase clasamente europene privind congestionarea traficului, iar timpul petrecut zilnic în deplasări reprezintă una dintre principalele surse de nemulțumire pentru locuitori.

La acestea se adaugă provocările legate de dezvoltarea urbanistică, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului și infrastructura de sănătate.

Bucureștiul, în compania ultimelor orașe din lume

Potrivit clasamentului publicat în 2026, ultimele zece poziții sunt ocupate de:

  • Kuching (Malaezia)
  • Chicago (SUA)
  • Aguascalientes (Mexic)
  • Tucson (SUA)
  • Indianapolis (SUA)
  • București (România)
  • Dallas (SUA)
  • Nashville (SUA)
  • Guadalajara (Mexic)
  • Kiev (Ucraina)

Faptul că Bucureștiul se află în această companie reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități și pentru factorii de decizie implicați în dezvoltarea Capitalei.

Clasamentul nu este un verdict, ci un semnal pentru viitor

Autorii Happy City Index subliniază că scopul raportului nu este acela de a eticheta orașele, ci de a oferi un instrument de analiză și comparație.

În viziunea acestora, nu există un oraș perfect, însă există modele de dezvoltare care pot fi replicate și adaptate la realitățile locale.

Pentru București, rezultatul din 2026 poate reprezenta un punct de plecare pentru identificarea domeniilor care necesită investiții și reforme.

În timp ce marile capitale europene investesc masiv în mobilitate urbană, digitalizare, infrastructură verde și servicii publice moderne, Capitala României are încă de recuperat decalaje importante pentru a urca în clasamentele internaționale privind calitatea vieții.

Happy City Index 2026 arată că succesul unui oraș nu mai este măsurat doar prin creștere economică, ci și prin capacitatea de a oferi locuitorilor un mediu sănătos, sigur și confortabil în care să trăiască.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.