Bucureştiul conduce clasamentul naţional la spaţii verzi. Capitala rămâne însă în urma celor mai multe oraşe europene

Bucureştiul are cea mai mare pondere a spaţiilor verzi dintre marile oraşe din România, potrivit unei analize realizate de Storia. La nivel european, însă, Capitala se află în partea inferioară a clasamentului, cu un procent mult sub media capitalelor analizate. Studiul arată că arborii şi calitatea zonelor verzi cântăresc tot mai mult în alegerea unei locuinţe, pe fondul verilor tot mai călduroase.

Bucureştiul ocupă primul loc în România, dar rămâne sub media europeană la suprafaţa spaţiilor verzi

Bucureştiul se situează pe primul loc între marile oraşe din România în ceea ce priveşte ponderea spaţiilor verzi, însă performanţa nu este suficientă pentru a apropia Capitala de nivelul înregistrat în cele mai multe capitale europene, potrivit unei analize publicate de Storia.

Datele obţinute pe baza imaginilor satelitare analizate prin programul european Copernicus arată că spaţiile verzi ocupă 26% din suprafaţa Bucureştiului. Acest rezultat plasează Capitala pe locul 31 din cele 36 de capitale europene incluse în analiză, la egalitate cu Paris şi înaintea unor oraşe precum Skopje, cu 24%, Nicosia, cu 21%, respectiv Valletta şi Atena, fiecare cu 17%.

Media europeană este însă de 41%, ceea ce înseamnă că Bucureştiul se află cu 15 puncte procentuale sub nivelul mediu al capitalelor analizate.

Situaţia este mai favorabilă atunci când sunt analizate suprafeţele acoperite de arbori. Aproximativ 22% din suprafaţa Capitalei este ocupată de vegetaţie arboricolă, peste valorile înregistrate în Paris şi Dublin, fiecare cu 20%, Lisabona, cu 17%, Amsterdam, cu 14%, şi Atena, cu 11%. Cu toate acestea, Bucureştiul rămâne în urma unor capitale precum Viena, cu 34%, Varşovia, cu 40%, Berlin, cu 44%, sau Oslo, unde arborii acoperă 72% din suprafaţa oraşului.

Parcurile şi arborii influenţează tot mai mult decizia de cumpărare a unei locuinţe

Analiza Storia evidenţiază că apropierea de spaţiile verzi a devenit unul dintre criteriile importante pentru cumpărătorii de locuinţe, pe fondul temperaturilor ridicate din timpul verii şi al interesului tot mai mare pentru calitatea mediului urban.

Potrivit unui sondaj realizat în rândul a 2.670 de respondenţi, 46,4% dintre participanţi au declarat că zonele de recreere, inclusiv parcurile şi locurile de joacă, reprezintă un criteriu foarte important atunci când aleg o locuinţă. În clasamentul preferinţelor, acest aspect este depăşit doar de accesul la transportul public şi de apropierea faţă de magazine şi centre comerciale.

Importanţa spaţiilor verzi este cea mai ridicată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, categorie în care se regăsesc cele mai multe familii şi cumpărători activi de locuinţe.

„Existenţa spaţiilor verzi reprezintă una dintre priorităţile cumpărătorilor de locuinţe, în special pentru familii, însă cel puţin la fel de important este ca spaţiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori.

Această strategie de modelare a spaţiului verde reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor de tip PM2.5 şi PM10 şi reduce riscul de inundaţii prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

Capitala are cea mai mare pondere a spaţiilor verzi dintre marile oraşe din România

Datele analizate arată că diferenţele dintre Bucureşti şi celelalte mari centre urbane din ţară sunt semnificative în ceea ce priveşte spaţiile verzi publice.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, Capitala dispune de 4.506 hectare de spaţii verzi publice, echivalentul a 18,9% din suprafaţa oraşului. Este cea mai ridicată pondere înregistrată în rândul marilor municipii din România.

Singurul oraş care depăşeşte pragul de 10% este Craiova, unde spaţiile verzi reprezintă 12,8% din suprafaţă. Iaşiul ajunge la 9%, în timp ce Oradea are 5,8%, Cluj-Napoca 5,2%, Braşov 5%, Constanţa 4,2%, iar Timişoara 4,1%.

La finalul clasamentului se află Arad, cu doar 2% spaţii verzi publice, şi Sibiu, unde acestea ocupă numai 1,9% din suprafaţa oraşului.

Specialiştii spun că numărul arborilor este mai important decât simpla suprafaţă verde

Specialiştii în amenajarea peisagistică atrag atenţia că evaluarea calităţii mediului urban nu poate fi făcută exclusiv în funcţie de numărul de metri pătraţi declaraţi ca spaţiu verde.

Potrivit acestora, valoarea unui spaţiu verde depinde în mare măsură de vegetaţia existentă şi, în special, de prezenţa arborilor maturi.

„Un metru pătrat de spaţiu verde nu are aceeaşi valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câţiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuşti, plante perene şi al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat şi prezenţă în peisaj”, explică Nicolas Triboi, inginer peisagist pentru Atria Urban Resort.

Pe lângă parcurile publice, analiza evidenţiază şi rolul spaţiilor verzi din ansamblurile rezidenţiale. Acestea sunt obligatorii prin legislaţie şi trebuie să reprezinte, în funcţie de reglementările urbanistice, între 20% şi 30% din suprafaţa terenului. După amenajare, ele beneficiază de protecţie legală şi nu pot fi desfiinţate.

Reprezentanţii Atria Urban Resort susţin că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să depăşească cerinţele minime prevăzute de legislaţie şi să trateze spaţiile verzi ca pe o componentă esenţială a infrastructurii urbane.

„Legislaţia stabileşte un minim necesar, dar oraşele bune nu se construiesc doar din minime. Poţi respecta procentul obligatoriu de spaţiu verde cu gazon, însă arborii aduc beneficii concrete: umbră, aer mai curat, reducerea disconfortului termic, biodiversitate, un microclimat mai bun şi o calitate a vieţii mai mare. În contextul verilor tot mai calde şi al ploilor abundente, spaţiul verde trebuie gândit ca infrastructură, nu ca decor”, afirmă Liria Themo, director de marketing Atria Urban Resort.