Bucureștiul ar putea găzdui Agenția Vamală a UE. Alexandru Nazare: Am înţeles riscul pe care îl presupune comerţul necontrolat

Bucureștiul a intrat oficial în competiția pentru a deveni sediul viitoarei Agenții vamale a Uniunii Europene, candidatura României fiind susținută în Parlamentul European de ministrul Alexandru Nazare. Acesta a prezentat avantajele Capitalei, de la infrastructura disponibilă imediat și piața muncii competitivă, până la expertiza în securitate cibernetică și sprijinul politic pentru implementarea reformei vamale europene.

Bucureștiul intră oficial în cursa pentru găzduirea Agenției vamale a Uniunii Europene. Argumentele lui Alexandru Nazare

Bucureștiul a intrat oficial în competiția pentru a deveni sediul viitoarei Agenții vamale a Uniunii Europene, România susținându-și candidatura în fața eurodeputaților din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European.

Argumentele au fost prezentate de ministrul Alexandru Nazare, care a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri, subliniind capacitatea administrativă, resursa umană și infrastructura deja existentă în Capitală.

Ministrul a arătat că România susține ferm reforma vamală europeană și își dorește ca aceasta să fie una funcțională și eficientă, nu doar una formală.

„Credem în reforma vamală europeană şi ne dorim ca aceasta să reuşească”, a declarat Alexandru Nazare.

În acest context, el a amintit că una dintre primele decizii ale actualului guvern a vizat întărirea controlului comerțului extracomunitar, prin introducerea unei taxe vamale pentru coletele mici provenite din afara Uniunii Europene, măsură adoptată după evaluarea riscurilor generate de comerțul necontrolat.

„Una dintre primele măsuri ale guvernului meu a fost introducerea unei taxe vamale pentru coletele mici din afara UE. Am înţeles riscul pe care îl presupune comerţul necontrolat”, a precizat ministrul român de Finanțe.

Alexandru Nazare a susținut că oferta României este construită pe rapiditate și capacitate operațională, precizând că Bucureștiul dispune deja de un sediu pregătit, de infrastructura tehnică necesară și de sprijin politic pentru eliminarea eventualelor blocaje administrative.

Totodată, el a subliniat că România își asumă un rol activ în implementarea reformei vamale, nu doar în găzduirea instituției.

„Avem un sediu deja pregătit, avem infrastructura tehnică necesară şi avem voinţa politică necesară pentru a îndepărta obstacolele.

România este angajată ca reforma vamală să funcţioneze, nu doar să asigure un sediu pentru autoritatea vamală a UE”, a spus Alexandru Nazare în fața aleșilor europeni.

Centrul de securitate cibernetică, un avantaj strategic

Unul dintre principalele atuuri invocate a fost existența Centrului european de securitate cibernetică la București, considerat esențial pentru protejarea viitorului hub de date vamale al Uniunii Europene.

„Am demonstrat că suntem capitala securităţii cibernetice pentru că avem Centrul de securitate cibernetică la Bucureşti”, a punctat Alexandru Nazare.

Ministrul a explicat că România dispune de o bază solidă de specialiști în securitate cibernetică și a demonstrat, inclusiv înainte de declanșarea războiului din Ucraina, capacitatea de a gestiona misiuni sensibile în acest domeniu.

Candidatura României a atras interesul mai multor eurodeputați, printre care Adina Vălean și Maria Grapini, discuțiile concentrându-se pe capacitatea Bucureștiului de a atrage personal calificat și pe garanțiile oferite în materie de securitate. În acest context, ministrul a menționat că statul român își asumă plata chiriei pentru o perioadă de 15 ani pentru o clădire de peste 9.000 de metri pătrați, disponibilă imediat, precum și costurile de amenajare și eventualele extinderi.

De asemenea, el a subliniat că Bucureștiul oferă un nivel ridicat de siguranță urbană și o bună conectivitate, elemente importante pentru funcționarea unei agenții europene.

În competiția pentru găzduirea Agenției vamale a UE s-au înscris nouă orașe: București, Liège, Lille, Malaga, Porto, Roma, Haga, Varșovia și Zagreb. Parlamentul European urmează să ia o decizie în următoarele săptămâni, înainte de finalizarea procedurii împreună cu Consiliul UE.