Brexit, la 10 ani de la votul istoric. Marea Britanie încă plătește costul ieșirii din Uniunea Europeană

La un deceniu de la referendumul care a schimbat cursul istoriei britanice, efectele Brexitului continuă să fie resimțite în economie, comerț și viața de zi cu zi a cetățenilor. Deși susținătorii ieșirii din Uniunea Europeană promiteau mai multă prosperitate, mai puțină imigrație și o libertate economică sporită, bilanțul rămâne controversat, iar tot mai mulți britanici consideră că decizia din 2016 a fost o greșeală.

Brexit a schimbat radical Marea Britanie în ultimii 10 ani

Pe 23 iunie 2016, britanicii au fost chemați la urne pentru a decide dacă Regatul Unit va rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Rezultatul a fost unul extrem de strâns: 51,9% au votat pentru ieșirea din UE, în timp ce 48,1% au susținut rămânerea.

Referendumul a deschis una dintre cele mai turbulente perioade din istoria recentă a Marii Britanii. Au urmat ani de negocieri dificile cu Bruxelles-ul, schimbări repetate de guverne și o incertitudine economică prelungită.

La zece ani de la acel vot, economiștii sunt de acord că Brexitul a afectat potențialul de creștere al economiei britanice. Estimările privind pierderile economice variază între 2% și 8% din produsul intern brut, însă consensul este că ieșirea din piața unică europeană a redus investițiile, productivitatea și nivelul de trai.

„Brexitul este o povară constantă pentru economie”, a declarat Michael Saunders, consilier senior la Oxford Economics și fost oficial al Băncii Angliei.

Acesta a explicat că Brexitul „continuă să reducă nivelul produsului intern brut în comparație cu ceea ce ar fi altfel”, diminuând veniturile statului și obligând guvernele să recurgă la majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli.

Economia britanică nu a obținut beneficiile promise

În campania pentru Brexit, alegătorilor li s-a promis că Regatul Unit va avea mai puține reglementări, servicii publice mai bine finanțate, imigrație redusă și acorduri comerciale avantajoase cu restul lumii.

La zece ani distanță, multe dintre aceste promisiuni sunt contestate.

Deși Londra a semnat acorduri comerciale cu Australia, Noua Zeelandă, India și Japonia, acestea sunt considerate modeste în comparație cu relațiile economice pe care țara le avea cu Uniunea Europeană.

Comerțul dintre Regatul Unit și UE a fost anul trecut de aproximativ 856 de miliarde de lire sterline, ceea ce confirmă importanța pieței europene pentru economia britanică.

Un alt obiectiv major al Brexitului era reducerea imigrației. Datele arată însă contrariul.

Potrivit Observatorului pentru Migrație al Universității Oxford, migrația netă a ajuns în medie la aproximativ 550.000 de persoane anual după introducerea sistemului post-Brexit, comparativ cu aproximativ 250.000 de persoane pe an în deceniul anterior. În 2023 a fost atins chiar un nivel record, de aproape 950.000 de persoane.

Nemulțumirea populației este tot mai vizibilă. Un sondaj YouGov publicat în această lună arată că șase din zece britanici consideră că Brexitul a fost un eșec.

Britanicii care au votat pentru Brexit spun acum că ar alege altfel

Printre cei dezamăgiți se numără și Geraint, un dezvoltator software din regiunea West Midlands, care în 2016 a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană.

Acesta a declarat pentru CNN că era îngrijorat de impactul imigrației asupra sistemului de sănătate și a serviciilor publice. Astăzi însă spune că ar vota exact invers.

Dacă ar avea o nouă șansă, ar vota „100%” pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

„Ni s-a promis, ca țară, că vom fi mai bine (în afara UE) și pur și simplu nu simt că acest lucru a fost adevărat și, prin urmare, oportunitățile din afara Marii Britanii sunt destul de atractive pentru mine și acum mă simt prins în capcană”, a spus acesta.

Companiile britanice se confruntă cu mai multă birocrație și costuri mai mari

Adevăratele efecte economice ale Brexitului au început să se simtă după retragerea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în ianuarie 2020.

Părăsirea pieței unice și a uniunii vamale a însemnat introducerea controalelor la frontieră, a formalităților vamale și a numeroaselor documente necesare pentru exporturi și importuri.

Înainte de Brexit, mărfurile circulau liber între Regatul Unit și celelalte state membre ale Uniunii Europene. Astăzi, companiile trebuie să facă față unor proceduri administrative suplimentare și unor costuri mai mari.

„Firmele s-au adaptat, dar acest lucru complică și mai mult lucrurile”, a declarat Ben Fletcher, director executiv al Logistics UK.

„Acest lucru a dus la creșterea costurilor și a îngreunat vânzarea pe ceea ce este încă cea mai mare piață a noastră”, a adăugat acesta.

Un exemplu relevant este cel al grupului german Bosch. Compania afirmă că filiala sa britanică gestionează acum aproximativ 10.000 de tranzacții de import anual, față de doar 40 înainte de Brexit.

„Aproape o duzină de angajați Bosch lucrează acum într-un departament dedicat care se ocupă de această sarcină administrativă”, a declarat Steffen Hoffmann, directorul general al Bosch UK.

Camerele de Comerț Britanice susțin că acordul comercial dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană continuă să reprezinte o frână pentru dezvoltarea afacerilor.

„Este o problemă persistentă, persistentă, care frânează comerțul”, a declarat William Bain, șeful departamentului de politică comercială al organizației.

Londra rămâne unul dintre cele mai importante centre financiare ale lumii

Există însă și domenii care au rezistat bine după Brexit.

Sectorul serviciilor, în special cel financiar, continuă să reprezinte unul dintre principalele motoare ale economiei britanice. Regatul Unit este al doilea cel mai mare exportator de servicii din lume, după Statele Unite, și lider mondial în exportul net de servicii financiare.

Temerile potrivit cărora City of London și-ar putea pierde statutul de centru financiar european nu s-au materializat.

Între 2015 și 2025, Regatul Unit a atras 949 de proiecte de investiții străine directe în sectorul serviciilor financiare, mai multe decât Franța și Germania la un loc.

„Nu cred că am observat vreun declin general în Regatul Unit ca centru de servicii financiare”, a declarat Andrew Pilgrim, partener EY.

„Per total, am rămas cu Londra și Regatul Unit ca centru financiar global în această regiune a lumii”, a adăugat acesta.

Reîntoarcerea în Uniunea Europeană nu este luată în calcul

În ciuda criticilor tot mai numeroase privind efectele Brexitului, revenirea Marii Britanii în Uniunea Europeană nu reprezintă o opțiune aflată pe agenda politică actuală.

Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a promis o „resetare” a relațiilor cu Bruxelles-ul și dezvoltarea cooperării în domenii precum securitatea, apărarea și comerțul.

Mediul de afaceri consideră însă că o revenire asupra Brexitului ar genera o nouă perioadă de incertitudine pentru companii.

„Reîntregirea nu este dezbaterea de astăzi”, a declarat Sean McGuire, reprezentant al Confederației Industriei Britanice.

La zece ani de la referendumul care a schimbat cursul Europei, concluzia dominantă în rândul economiștilor este că Brexitul nu a provocat colapsul economic anticipat de cei mai pesimiști analiști, însă nici nu a adus beneficiile promise de susținătorii săi. Pentru mulți britanici, costurile continuă să fie mai vizibile decât avantajele.