Bolojan: Medicii formați gratuit în România trebuie să profeseze câțiva ani în țară
Premierul Ilie Bolojan a declarat, la întâlnirea cu primarii de comune, că persoanele care urmează o pregătire medicală complet finanțată de stat — inclusiv studii la buget și rezidențiat plătit de statul român — au obligația de a activa cel puțin câțiva ani în România, pentru a contribui la echilibrarea sistemului medical între mediul rural și urban.
”În ceea ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural, urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara asta şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la întâlnirea cu primarii de comune.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, fără o strategie de aplicare concretă, mulți absolvenți de medicină și rezidenți ajung să lucreze foarte puțini ani în sectorul public, iar România se situează pe primele locuri în Europa ca număr de medici plecați în străinătate. El a subliniat că este nevoie de curaj pentru a lua decizii care pot părea nepopulare, inclusiv distribuirea medicilor în zonele rurale izolate sau în orașele mici, acolo unde este cea mai mare nevoie.
”Hai să punem asta în practică şi atunci cu siguranţă nu vom avea şapte mii de absolvenţi la facultăţilor de medicină din România, vreo patru mii la rezidenţiat şi după nu ştiu câţi ani de zile, cam o mie de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate sunt pierduţi şi suntem pe locurile 1, 2 şi 3 în multe ţări europene ca număr de medici. Dar, pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi într-adevăr să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic şi aşa mai departe”, a mai spus şeful Executivului.
Bolojan: Oamenii pot să lucreze cu jumătate de normă
În cadrul aceleiași întâlniri, premierul a abordat și subiectul sensibil al reducerilor de personal din administrația locală, insistând că aceste măsuri nu sunt aplicate arbitrar. Ilie Bolojan a explicat că reorganizarea ține cont de realitățile demografice și administrative din fiecare localitate.
„În ceea ce priveşte aspectele legate de reduceri de personal, jumătăţi de normă, să ne înţelegem bine, aceste reduceri nu sunt făcute cu barda, ţin cont de numărul de locuitori, ţin cont de încărcarea de responsabilitate şi că ne place, că nu ne place, cei care ştim administraţie, ştim că în multe localităţi, mai ales mici, anumite posturi nu pot fi încărcate 100%.
Şi dacă în multe locuri oamenii pot să lucreze cu jumătate de normă, nu văd niciun fel de problemă, cum în două comune alăturate, să nu poţi să-ţi partajezi un funcţionar, în aşa fel încât serviciile tale să fie la fel de bune făcute pentru cetăţeni, dar la un cost mult mai mic”, a menţionat premierul.
Șeful Guvernului a argumentat că această formulă de lucru partajat poate menține calitatea serviciilor publice, reducând în același timp presiunea financiară asupra bugetelor locale. Potrivit lui Ilie Bolojan, soluția este una pragmatică și adaptată realităților din mediul rural.
