Bogdan Ivan afirmă că a preluat conducerea ministerului într-un context extrem de dificil, marcat de presiuni mari asupra pieței de energie electrică și de perspective negative pentru finalul anului 2025, generate de liberalizarea prețurilor și de lipsa capacităților suficiente de producție.
Bogdan Ivan spune că populația și mediul economic se confruntau cu mai multe riscuri
Potrivit ministrului, liberalizarea pieței de energie electrică, eliminarea plafonării de la 1 iulie, situația incertă a centralelor pe cărbune și deficitul de producție reprezentau factori care riscau să mențină prețurile la un nivel ridicat pentru consumatori. Aceste elemente cumulau riscuri serioase pentru populație și mediul economic, în lipsa unor noi capacități de producție capabile să contribuie la scăderea prețurilor.
„Liberalizarea prețurilor de energie electrică și eliminarea plafonării la 1 iulie, centralele pe cărbune care nu au să fie închise la finalul acestui an, plus lipsa lor capacității de producție, noi centrale pentru a scădea prețurile a energiei”, a spus el.
Bogdan Ivan afirmă că, după șase luni de mandat, piața energiei oferă mai multe opțiuni sub nivelurile înregistrate la începutul verii. El subliniază că, în contextul în care consumatorii ajunseseră să plătească între 1,50 și 1,60 lei pe kilowatt-oră, în prezent există șapte oferte sub pragul de 1,30 lei, alături de alte oferte situate la 1,39 lei și 1,60 lei. Ministrul îi încurajează pe consumatori să utilizeze comparatorul de prețuri și să își schimbe furnizorul, proces care este gratuit, pentru a reduce costurile facturilor la energie.
„Când oamenii au început să plătească 1,50 lei, 1,55 lei, 1,60 lei pe kWh consumat în țara noastră, astăzi, la 6 luni de mandat, aveți 7 oferte sub 1,30 lei, oferte la 1,99 lei, la 1,60 lei. Chiar vă rog să vă uitați peste el, pe comparatorul de prețuri, puteți să vă scădeți costul facturilor, mutându-vă în mod gratuit la oricare dintre acești furnizori care au o ofertă mai bună”, a mai spus ministrul.
Una dintre cele mai importante decizii ale mandatului său a fost amânarea închiderii centralelor pe cărbune
Una dintre cele mai importante decizii ale mandatului său a fost, potrivit ministrului, amânarea închiderii centralelor pe cărbune. El explică faptul că această negociere a avut un rol esențial în evitarea unor costuri majore pentru stat și a unor creșteri suplimentare de prețuri. În lipsa acestei decizii, România ar fi fost nevoită fie să plătească penalități de aproximativ 1,8 miliarde de euro, fie să mențină centralele fără acordul Comisiei Europene, ceea ce ar fi dus la creșterea importurilor de energie și la majorarea prețurilor cu aproximativ 30% de la 1 ianuarie anul viitor.
„Dacă n-aș fi reușit acest lucru, această negociere, România ar fi trebuit să plătească fie penalități de 1,8 miliarde de euro, fie să ajungă în situația în care să păstreze în continuare aceste centrale, dar fără să aibă acordul Comisiei Europene, să importe mai mult, automat să crească plățile energiei cu aproximativ 30% de la 1 ianuarie anul viitor. Am evitat și acest dezastru pentru economia română”, a spus ministrul.
În ceea ce privește fondurile europene, Bogdan Ivan afirmă că a identificat blocaje semnificative în procesul de plată către beneficiari și a accelerat procedurile interne pentru a crește ritmul decontărilor. Astfel, în cadrul PNRR, plățile către beneficiari au crescut de șase ori, de la 90 de milioane la 600 de milioane, iar prin Fondul pentru Modernizare nivelul plăților a fost majorat de 22 de ori, de la sub 30 de milioane la 700 de milioane de lei.
„Pe PNRR am reușit să cresc de șase ori plățile către beneficiari, de la 90 de milioane la 600 de milioane, iar în cazul Fondului pentru Modernizare am crescut nivelul de plăți de 22 de ori, de la sub 30 de milioane la 700 de milioane de lei”, a completat Bogdan Ivan.
Ministrul susține că obiectivul său principal a fost evitarea creșterilor de preț în sezonul rece
Referitor la piața gazelor naturale, ministrul Energiei precizează că obiectivul său principal a fost evitarea creșterilor de preț în sezonul rece și menținerea unor tarife similare după eliminarea plafonării. El susține că, încă din luna iulie, s-au luat măsuri pentru a asigura suficiente cantități de gaze naturale pentru această iarnă, astfel încât să nu apară scumpiri. Scopul declarat este ca, la 31 martie, momentul eliminării plafonului de preț la gaze naturale, românii să plătească aceleași prețuri ca cele existente în prezent pe piață.
„M-am asigurat încă din luna iulie că nu o să avem creșterea prețului pentru gaze naturale în această iarnă și că o să avem suficiente gaze naturale. Scopul meu este că la 31 martie, când va fi eliminat plafonul prețului la gaze naturale, românii să poată să plătească aceiași prețuri care sunt astăzi în piață”, a susținut ministrul.
Ministrul mai arată că, în acest an, România a pus în funcțiune noi capacități de producție și stocare a energiei. Concret, au fost instalate aproximativ 1.800 MW capacități de producție a energiei electrice și circa 400 MW capacități de stocare. Pentru anul viitor este planificată intrarea în sistem a încă 2.000 MW capacități de producție, iar până în 2029 obiectivul este atingerea unui nivel de aproximativ 5.000 MW capacități de stocare, măsuri care ar trebui să contribuie la reducerea prețurilor pe termen mediu și lung.
„În acest an, România a instalat aproximativ 1800 MW capacități de producție a energiei electrice și aproximativ 400 MW capacități de stocare. Pentru anul viitor, intrăm cu încă 2000 MW capacități de producție a energiei electrice și până în 2029 să ajungem la 5000 MW capacități de stocare”, a conchis el.
Mesajul ministrului poate fi vizualizat aici.
