BNR menține presiunea: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

BNR confirmă, la final de an, că economia României rămâne marcată de o inflație apropiată de 10%, de dobânzi care nu pot fi reduse și de un consum al populației tot mai temperat. Datele publicate de banca centrală arată că scumpirile sunt extinse în economie, iar ajustările din politica monetară și fiscală au efecte directe asupra cheltuielilor românilor și asupra deciziilor de investiții.

BNR explică de ce inflația rămâne ridicată, în ciuda unor scăderi punctuale

BNR arată că rata anuală a inflației a ajuns la 9,76% în luna octombrie, un nivel ușor mai redus față de septembrie, dar care rămâne de aproape patru ori peste ținta stabilită de banca centrală. Diminuarea modestă a inflației a fost determinată, în principal, de factori temporari, fără a indica o schimbare de fond a tendinței generale a prețurilor.

Scăderea a fost susținută de ieftinirea unor produse alimentare și a carburanților, pe fondul unei producții agricole bune și al reducerii cotațiilor petrolului pe piețele internaționale. Aceste evoluții au avut un efect limitat în timp, contribuind doar marginal la temperarea presiunilor inflaționiste.

În contrast, costurile cu energia electrică și gazele naturale continuă să apese asupra bugetelor gospodăriilor. Liberalizarea pieței energiei și ajustările de tarife din a doua parte a anului au menținut prețurile la un nivel ridicat, influențând costurile de producție și prețurile finale pentru consumatori.

La acestea s-au adăugat modificările fiscale introduse din august 2025. Majorarea TVA și a accizelor a generat efecte în lanț în economie, alimentând scumpiri într-o gamă largă de produse și servicii, dincolo de cele strict reglementate.

Inflația de bază și decizia BNR de a păstra dobânzile la nivel ridicat

Un element esențial în analiza băncii centrale este evoluția inflației de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei. Acest indicator se menține la peste 8%, semnalând că presiunile asupra prețurilor s-au generalizat în economie și afectează inclusiv serviciile și bunurile procesate.

În acest context, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Reprezentanții băncii centrale subliniază că o reducere a dobânzilor în această etapă ar putea stimula excesiv creditarea și consumul, riscând să reaprindă inflația într-un moment în care aceasta este susținută atât de factori externi, cât și de politici fiscale interne.

Efectele acestei strategii se reflectă și pe piața valutară, unde leul s-a depreciat ușor față de euro în luna octombrie, cu aproximativ 0,3%. Evoluția a fost influențată de contextul internațional, dar și de incertitudinile legate de echilibrele fiscale interne.

În același timp, costul creditelor rămâne ridicat. Dobânzile medii la împrumuturile pentru populație se situează în jurul valorii de 7,7%, iar cele pentru companii se apropie de 9%, ceea ce limitează accesul la finanțare și reduce apetitul pentru cheltuieli și investiții.

Investițiile private și consumul, sub presiunea dobânzilor și a scăderii puterii de cumpărare

Dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și deciziile de investiții din mediul privat. Antreprenorii devin mai prudenți, amânând sau reducând proiectele de extindere din cauza costurilor mai mari de finanțare. Investițiile susținute din fonduri publice sau europene sunt mai puțin sensibile la aceste condiții, dar sectorul privat resimte direct impactul.

BNR estimează că, pe termen scurt, nu există premise pentru o reducere a dobânzilor. O scădere mai consistentă a inflației este anticipată abia din a doua jumătate a anului 2026, după estomparea efectelor generate de scumpirile din energie și de majorările de taxe.

„Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, precizează BNR.

Datele macroeconomice arată o creștere a Produsului Intern Brut de 1,6% în trimestrul III din 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior. Deși ritmul este mai bun decât în trimestrul II, banca centrală atrage atenția că avansul este dezechilibrat, fiind susținut aproape exclusiv de investiții.

Investițiile au crescut cu 8,3% într-un an, cu contribuții importante din infrastructură, sectorul imobiliar și energie. În schimb, consumul populației a avansat cu doar 0,5%, pe fondul scăderii puterii de cumpărare.

Salariul real, ajustat cu inflația, a înregistrat o diminuare de aproximativ 4,2% în trimestrul III comparativ cu anul precedent, ceea ce explică reducerea volumului comerțului și al serviciilor cu circa 4,4%. Serviciile recreative au consemnat un declin de peste 7%, iar turismul, restaurantele și hotelurile au raportat scăderi ale încasărilor de peste 9%.

Prudența consumatorilor se reflectă și în comportamentul de economisire. Încrederea în evoluția economică s-a deteriorat, indicatorul de încredere coborând la minus 31 de puncte. În același timp, depozitele populației în bănci au crescut, atât în lei, cu 3,9%, cât și în valută, cu 15,7%, în luna noiembrie, față de aceeași perioadă din 2024.

Pe fondul cererii interne slabe, industria a stagnat, iar serviciile și comerțul au continuat să scadă. Numărul de salariați s-a redus ușor, iar firmele au devenit mai rezervate în privința angajărilor. Singurele semnale mai favorabile vin din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, pe fondul exporturilor susținute și al diminuării importurilor.