BNR a publicat documente din Dosarul „Tezaur”. Câte tone din aurul României sunt în Rusia

Banca Națională a României (BNR) a adăugat pe site-ul său o nouă secțiune despre Tezaurul României trimis la Moscova în anii 1916–1917 și despre eforturile de a-l aduce înapoi în țară.

BNR a publicat documente din Dosarul „Tezaur”

Banca Națională a României (BNR) vrea să păstreze vie această parte importantă din istoria României și să ofere tuturor acces la informații despre Tezaur – atât celor din țară, cât și celor din străinătate. Pe site-ul oficial se găsesc rezumate, poze de epocă și copii ale documentelor originale din arhiva băncii. Materialele sunt disponibile în română, engleză, iar în curând și în franceză.

BNR păstrează toate documentele legate de Tezaurul de 91,5 tone de aur trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Acest aur se află încă în Rusia, iar BNR îl consideră o datorie nereturnată de către urmașii celor care au garantat depozitul.

În noua secțiune de pe site poți găsi informații grupate pe mai multe teme, printre care:

• activități prin care BNR promovează problema Tezaurului;
• expoziția „Tezaurul BNR de la Moscova”;
• istoria Tezaurului;
• lista completă a obiectelor și valorilor trimise;
• detalii despre restituirile parțiale;
• documente care susțin demersurile pentru aducerea Tezaurului acasă.

Inventarul Tezaurului

În timpul Primului Război Mondial, BNR a trimis rezerva sa de aur – 91,5 tone (monede și lingouri) –, bijuteriile Reginei Maria și alte valori istorice și culturale în Rusia, pentru a fi păstrate în siguranță. Transporturile au avut loc în două etape, în decembrie 1916 și august 1917.

Guvernul Rusiei țariste a promis, prin documente oficiale, că va păstra și returna totul României.

Primul transport, alcătuit din 1.740 de lăzi cu aurul BNR și bijuteriile Reginei Maria, a plecat din Iași pe 15 decembrie 1916 și a ajuns la Moscova pe 20 decembrie 1916. Valorile au fost puse în depozitul Băncii de Stat din Moscova, aflat în Kremlin.

Între 9 ianuarie și 16 februarie 1917, toate lăzile au fost verificate și inventariate. Pe 16 februarie 1917, s-a semnat un protocol oficial între reprezentanții guvernelor și băncilor din România și Rusia. Documentul confirma că la Kremlin se aflau: 1.738 de lăzi cu aur și alte valori ale BNR (în total 314.580.456 lei aur), 2 lăzi cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare de 7.000.000 lei aur În total: 1.740 de lăzi sigilate, în valoare de 321.580.456 lei aur.

În vara anului 1917, la Tezaur s-au adăugat încă 4 lăzi cu monede în valoare de 574.523 lei aur.

Istoria Tezaurului

În timpul Primului Război Mondial, România a trimis în Rusia o parte importantă din bogățiile sale – rezerva de aur a Băncii Naționale (91,5 tone de aur), bijuteriile Reginei Maria și alte valori istorice și culturale. Transferul a avut loc în două etape, în decembrie 1916 și august 1917, pe baza unor acorduri internaționale semnate de guvernele României și Rusiei. Guvernul Rusiei țarist a promis să păstreze și să returneze toate aceste valori.

După revoluția din 1917, când bolșevicii au preluat puterea, Tezaurul a fost confiscat. De atunci, aurul României nu a mai fost restituit, iar problema rămâne nerezolvată până astăzi.

România a intrat în război în august 1916, alături de Antantă (Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia). După câteva victorii, situația s-a înrăutățit: armatele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia) au ocupat două treimi din țară, inclusiv Bucureștiul. Guvernul, Parlamentul, Casa Regală și Banca Națională s-au retras la Iași, care a devenit noua capitală.

Temându-se că întreaga țară ar putea fi cucerită, Guvernul României a decis să trimită Tezaurul la Moscova, considerând că Rusia – aliatul nostru și țara cu care aveam graniță comună – este locul cel mai sigur. Decizia a fost influențată și de legătura de rudenie dintre Regina Maria și țarul Nicolae al II-lea, veri primari.

Primul transport (decembrie 1916) a conținut: 91,3 tone de aur (monede și lingouri), în valoare de peste 314 milioane lei aur, bijuteriile Reginei Maria, în valoare de 7 milioane lei. Toate aceste valori au fost trimise cu trenul de la Iași la Moscova, depozitate la Kremlin, în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, și inventariate în detaliu. Al doilea transport (august 1917) a inclus: 170 kg de aur (monede), alte valori ale statului român – documente, colecții de artă și arhive – evaluate la 7,5 miliarde lei, În total, Tezaurul BNR trimis în Rusia a ajuns la 91,5 tone de aur.

După preluarea puterii de către bolșevici, în noiembrie 1917, relațiile cu România au fost rupte.

În ianuarie 1918, Lenin a anunțat confiscarea Tezaurului României, declarând că va fi „păstrat pentru poporul român”.

În anii 1935 și 1956, Uniunea Sovietică a returnat doar o parte din bunurile culturale – tablouri, obiecte de artă, tezaurul de la Pietroasa –, dar niciun gram din aurul BNR.

De-a lungul timpului, România a cerut de multe ori returnarea Tezaurului:

• 1920–1924 – negocieri la Copenhaga, Varșovia și Viena (fără rezultat);
• 1935 și 1956 – restituiri parțiale (fără aur);
• 1965 – problema a fost ridicată din nou, la Moscova;
• 2003 – România și Rusia au semnat un Tratat de prietenie și au creat o Comisie comună pentru studierea cazului;
• 2016 – experții ruși au recunoscut că documentele românești sunt autentice și valabile ca tratate internaționale;
• 2024 – Parlamentul European a cerut oficial returnarea Tezaurului României.