Ilie Bolojan, explicații privind negocierile cu magistrații pe tema reformei pensiilor: Nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la un numitor comun
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară, la Euronews România, că discuțiile dintre Guvern și reprezentanții sistemului judiciar privind reforma pensiilor magistraților au ajuns într-un blocaj total, fără vreo perspectivă de compromis.
El a explicat că ambele părți și-au prezentat punctele de vedere, însă nu a existat nicio apropiere care să contureze o soluție acceptată de toți actorii implicați. Potrivit acestuia, dialogul a intrat într-un punct mort, iar situația rămâne una extrem de delicată.
„Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la un numitor comun”, a afirmat premierul Bolojan.
Premierul a analizat și comunicatul transmis joi de Consiliul Superior al Magistraturii, afirmând că reforma este blocată în jurul a două probleme fundamentale care, în opinia Guvernului, nu pot fi puse în negocieri: vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor de serviciu.
Bolojan: Nu mai putem susține și suporta o pensionare care să fie între 48-50 de ani
El a arătat că Guvernul consideră nesustenabilă menținerea unei vârste de pensionare de 48–50 de ani, argumentând că piața muncii nu poate suporta o ieșire atât de timpurie din activitate a unei categorii mari de angajați din sistemul public. Bolojan a insistat că orice discuție despre resursele alocate pentru sănătate, educație și investiții trebuie raportată la numărul de persoane care contribuie la bugetul de stat.
Premierul a explicat că, pentru a putea finanța sistemele publice, România are nevoie de mai mulți oameni activi în economie.
În opinia sa, actualul dezechilibru, în care doar jumătate din populația aptă de muncă contribuie efectiv la buget, obligă Guvernul să ia măsuri pentru creșterea vârstei de pensionare către standardele europene. Bolojan a adăugat că nu există alternativă viabilă, indiferent cine conduce guvernarea, deoarece presiunile demografice vor deveni din ce în ce mai mari.
„Sunt două aspecte importante, care nu țin de viziunea unei persoane, ci țin de niște realități care nu pot fi contestate. Nu mai putem susține și suporta o pensionare care să fie între 48-50 de ani, deci vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată (…)
Dacă vrem să avem mai mulți la bugetul de stat pentru sănătate, pentru educație, pentru investiții, acești bani nu pot fi colectați decât de la oamenii care lucrează în România, nu de la cei care nu lucrează. (…) Trebuie să avem mai mulți oameni în economie, nu avem altă posibilitate. Aici nu mai este loc de întors.
Prin urmare, indiferent cine e la guvernare astăzi sau mâine trebuie să luăm măsuri pentru a avea mai mulți oameni în economie și faptul că în acest interval avem doar jumătate în economie, trebuie să facem tot ceea ce ține de noi pentru a elimina posibilitățile prin care oamenii nu mai stau în economie.
Cineva lucrează pentru ei. Asta înseamnă că trebuie să creștem vârsta de pensionare către vârsta standard”, a spus Ilie Bolojan.
Cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu
A doua problemă majoră identificată de șeful Executivului se referă la cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu. El a reamintit că proiectul susținut de Guvern prevede o pensie de 80% din salariul brut, cu plafon la nivelul ultimului salariu în plată.
Bolojan a afirmat că, în forma actuală, pensiile magistraților ajung să fie egale cu ultimul salariu, ceea ce contravine principiului contributivității și nu poate fi considerat normal.
Premierul a subliniat că pe acest aspect nu s-a ajuns la un acord cu partea sistemului judiciar.
„A doua problemă este cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu. Și în proiectul pe care l-am susținut și cred că este o propunere corectă, comparând datele din Europa. Astăzi vin 80% din salariu brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu.
Practic pensia este cât ultimul salariu, ceea ce este anormal, orice s-ar spune legat de sistemul de contributivitate. (…) Pe acest aspect, de exemplu, nu s-a căzut de acord”, a punctat Bolojan.
Vor urma valuri masive de pensionări în anii următori: generația născută în anii 1968-1970
Întrebat despre propunerile formulate de reprezentanții magistraților, Bolojan a precizat că nu dorește să intre în detalii, explicând că a existat un acord tacit între părți pentru a evita declarațiile publice care ar putea amplifica tensiunile.
„Nu este secret, dar am convenit să nu facem declarații care să se ducă într-o zonă care să potențeze lucrurile și eu în afară de a descrie lucrurile sistemice cât mai corect posibil, nu doresc să intru într-o zonă de escaladare”, a spus Bolojan, atunci când a evitat să dea prea multe detalii despre discuții.
Premierul a avertizat însă că sistemul de pensii trebuie reformat urgent, în contextul evoluțiilor demografice. El a explicat că, peste zece ani, generația născută între 1968 și 1970 – aproape 500.000 de persoane – va ieși la pensie, în timp ce generațiile care vin din urmă sunt mult mai reduse numeric, situându-se între 200.000 și 300.000 de persoane.
Pe termen mai lung, peste 15–20 de ani, generațiile noi de tineri care intră pe piața muncii ar putea ajunge la doar 150.000 de persoane.
În aceste condiții, Bolojan a atras atenția că lipsa unor măsuri rapide ar echivala cu „amanetarea viitorului României”. El a subliniat că situația actuală reprezintă rezultatul unor decizii greșite luate în trecut și al unor reforme amânate prea mult timp.
„Gândiți-vă că cei care vin în spate sunt mult mai puțini, 200.000-300.000 de oameni. Peste 15-20 de ani de zile vor intra 150.000 de oameni de la 18 ani în zona de populație activă. (…)
Dacă nu luăm măsuri care să corecteze aceste lucruri cât mai repede posibil, practic amanetăm viitorul României pentru anii următori”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
