O analiza XTB realizată de Radu Puiu arată că, deși petrolul s-a ieftinit la nivel global în 2025, prețurile la pompă din România rămân aproape neschimbate. Evoluția benzinei și motorinei influențează direct costurile de transport, livrările comerciale și prețurile alimentelor, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra bugetelor consumatorilor, mai ales în perioada sărbătorilor.
Prețul petrolului scade la nivel global, dar benzina din România rămâne scumpă
În România, prețul mediu al benzinei este de 7,36 lei pe litru, cel mai scăzut nivel după iulie, însă aproximativ 55% din cost reprezintă taxe colectate de stat, inclusiv TVA și accize. De la 1 ianuarie 2026, accizele vor crește la 3,06 lei pe litru pentru benzină și 2,80 lei pe litru pentru motorină, ceea ce va majora prețurile cu 30–40 de bani pe litru încă din noaptea de Revelion.
„În România, prețul mediu al benzinei a ajuns la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru. În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.
În pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie. Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei. Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00:00”, arată Radu Puiu, analist financiar XTB România.
Pe plan global, prețul barilului Brent a scăzut cu aproximativ 20% în 2025, atingând minimul anual de 59,50 dolari. Presiunea descendentă asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției din SUA și OPEC și de scăderea costurilor de rafinare în sezonul rece. Deși tensiunile geopolitice, precum situația din Venezuela sau posibile sancțiuni împotriva Rusiei, pot genera volatilitate pe termen scurt, ele nu schimbă tendința generală de scădere.
„De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril la momentul redactării. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul financiar XTB România.
Presiunea descendentă asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.
În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare”, subliniază specialistul.
Perspectiva pe termen mediu și lung rămâne favorabilă prețurilor reduse
Perspectiva pe termen mediu și lung rămâne favorabilă prețurilor reduse. Agenția Internațională pentru Energie estimează un surplus global de până la 4 milioane de barili pe zi în 2026, iar Administrația pentru Informații Energetice din SUA anticipează un surplus de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Cererea sezonieră determină presiune pe termen scurt, dar benzina rămâne un bun esențial cu elasticitate redusă.
„Deși configurația actuală este favorabilă unei eventuale corecții ascendente pe termen scurt, perspectivele pe termen mediu și lung rămân negative. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.
Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate”, a explicat Radu Puiu.
Factori structurali susțin scăderea prețurilor: reluarea producției OPEC, creșterea producției din SUA și eficientizarea proceselor de extracție și rafinare. De asemenea, benzina de iarnă este mai ieftină de produs, deoarece rafinăriile finalizează lucrările de mentenanță și își cresc capacitatea, în timp ce benzina de vară necesită aditivi și proceduri mai costisitoare. Prețurile ar putea rămâne scăzute pe o mare parte a anului 2026, iar un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea consolida această tendință prin reintrarea unor volume suplimentare de petrol pe piața globală.
„Scăderile recente ale prețurilor sunt susținute de mai mulți factori structurali, printre care reluarea creșterii producției OPEC începând cu luna aprilie, cu scopul recâștigării cotelor de piață, precum și atingerea unor noi maxime istorice ale producției din SUA, de peste 13,8 milioane de barili pe zi. Eficientizarea proceselor și reducerea costurilor de producție îi determină pe producători să mențină niveluri ridicate de extracție, în pofida veniturilor mai scăzute.
În plus, prețurile combustibililor scad în mod tradițional în sezonul rece, deoarece rafinăriile finalizează lucrările de mentenanță și își cresc capacitatea de producție. Benzina de iarnă este, de asemenea, mai ieftin de produs decât cea de vară, contribuind la diminuarea costurilor. În sezonul cald, benzina necesită o reformulare specială și aditivi suplimentari pentru a reduce evaporarea și emisiile poluante, ceea ce implică un proces de rafinare mai complex și mai costisitor.
Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc”, a conchis Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
