BCE estimează că inflația va crește la 3,1% în T2. Războiul din Orientul Mijlociu frânează creşterea economică globală

Banca Centrală Europeană (BCE) informează că inflația ar urma să crească până la 3,1% în al doilea trimestru din 2026, din cauza scumpirii energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu.

BCE estimează că inflația va crește la 3,1% în T2 2026 din cauza scumpirii energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu

Banca Centrală Europeană (BCE) informează că inflația ar urma să crească până la 3,1% în al doilea trimestru din 2026, din cauza scumpirii energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu. După aceea, banca consideră că inflația ar urma să scadă la 2,8% în trimestrul al treilea, pe măsură ce prețurile la energie se mai reduc. Totuși, pe termen scurt, inflația ar urma să rămână peste 2%.

BCE avertizează că, dacă războiul va continua mult timp, prețurile la energie ar putea crește mai mult decât se estimează acum, ceea ce ar duce la o inflație mai mare în zona euro. De asemenea, se menționează că dobânda pentru depozite a fost menținută la 2% în martie.

Unii membri ai conducerii băncii consideră că ar fi prea devreme să crească dobânzile la finalul lunii aprilie, în timp ce alții spun că această opțiune ar putea fi luată în calcul. BCE susține că inflația ar putea crește mai mult dacă salariile cresc mai rapid sau dacă războiul afectează lanțurile de aprovizionare.

În același timp, banca observă că așteptările privind inflația au crescut pe termen scurt, dar pe termen lung rămân aproape de 2%. Economia zonei euro ar urma să crească puțin la începutul lui 2026, fiind afectată de război, de scumpiri și de scăderea încrederii.

BCE arată că nivelul de gaze stocate în Europa este foarte scăzut. Prețul petrolului a crescut puternic, cu aproximativ 84%, ajungând la circa 104 dolari pe baril după conflictele dintre SUA, Israel și Iran. Transportul petrolului a devenit mai dificil și mai scump, deoarece trec mai puține nave prin Strâmtoarea Ormuz. Și prețurile gazelor au crescut mult, cu aproape 98%, pentru că o parte importantă din gazele lichefiate trec prin aceeași zonă. BCE explică faptul că prețurile sunt foarte sensibile deoarece depozitele de gaze sunt aproape goale, la aproximativ 29% din capacitate.

Totuși, BCE consideră că transportul global de mărfuri nu este afectat foarte mult, deoarece doar o mică parte din navele de containere se află în zona Golfului Persic. O mare parte din transport este deja redirecționată pe alte rute, din cauza problemelor de securitate din alte zone.

BCE stimează că zona euro ar putea pierde din importanță pe piața globală, din cauza problemelor de competitivitate. Exporturile au scăzut ușor la finalul lui 2025, iar războiul ar putea afecta și mai mult comerțul. BCE susține că războiul a avut un impact puternic asupra piețelor financiare: bursele au scăzut, iar dobânzile pe termen scurt au crescut, ceea ce înseamnă condiții mai dificile pentru economie.

Războiul din Iran duce la încetinirea economiei mondiale

Iranul a reușit, în doar câteva săptămâni, să dezechilibreze economia globală, iar efectele se văd deja prin creșterea prețurilor și încetinirea economiei. Fondul Monetar Internațional (FMI) arată că întreaga economie mondială este afectată, însă impactul nu este același peste tot.

Una dintre principalele cauze ale acestor probleme este perturbarea aprovizionării cu energie la nivel global. Agenția Internațională pentru Energie consideră că războiul din Iran a provocat cea mai mare întrerupere din istoria pieței mondiale de petrol. În același timp, oferta globală de gaze naturale lichefiate a scăzut cu aproximativ 20%.

Războiul a afectat numeroase lanțuri de aprovizionare. Navele petroliere și cele de transport containere sunt nevoite să ocolească anumite zone, iar transportul aerian prin aeroporturile importante din Golful Persic este perturbat. Aceste schimbări duc la creșterea costurilor de transport, la scumpirea asigurărilor și la întârzieri mai mari în livrarea mărfurilor.

Problemele din lanțurile de aprovizionare afectează inclusiv produse de bază și materiale esențiale pentru producție. De exemplu, pe piața globală ajung mai puține îngrășăminte pentru agricultură, deoarece comerțul cu uree, amoniac și fosfați se desfășoară, în mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz, care este acum blocată.

OECD prognozează o creștere economică globală de 2,9% în 2026, în pofida efectelor războiului din Iran

În ciuda acestor probleme, OECD estimează că economia globală va rămâne, în mare, stabilă în 2026, cu o creștere de aproximativ 2,9%, urmând să accelereze în 2027 până la 3%. Această evoluție ar urma să fie susținută de investițiile în tehnologii noi și de reducerea treptată a tarifelor vamale. Totuși, războiul din Iran încetinește economia și creează incertitudine în ceea ce privește cererea la nivel global. Prognoza se bazează pe ideea că problemele actuale de pe piața energiei sunt temporare și că prețurile vor începe să revină la normal în a doua jumătate a anului.

În țările membre din G20, inflația ar putea ajunge la 4% în 2026, cu 1,2% mai mult decât estimările anterioare. Pentru 2027, se așteaptă o scădere a inflației până la aproximativ 2,7%, pe măsură ce tensiunile din sectorul energetic se vor diminua.

În ceea ce privește marile economii, în Statele Unite este estimată o creștere economică de 2% în 2026 și de 1,7% în 2027. În zona euro, creșterea ar urma să fie mai modestă, de 0,8% în 2026 și 1,2% în 2027. China ar urma să înregistreze un ritm mai ridicat, cu 4,4% în 2026 și 4,3% în 2027.

În schimb, statele din Golful Persic sunt așteptate să intre în recesiune în prima jumătate a anului 2026, din cauza războiului din Iran. Institutul Oxford Economics estimează o scădere economică de 0,2% pentru țările din Consiliul de Cooperare al Golfului, ceea ce reprezintă o revizuire negativă semnificativă față de prognozele de dinaintea conflictului.