Reforma pensiilor și salarizarea unitară, blocate în negocieri. Sorin Grindeanu: S-ar putea aplica abia din 2027

Implementarea PNRR în România aduce în prim-plan reforma pensiilor și a salarizării din sectorul public. Vicepremierul Sorin Grindeanu a declarat, miercuri, în Parlament, că aceste două componente sunt interdependente și nu pot fi separate legislativ. În același timp, autoritățile lucrează la legea salarizării unitare, care trebuie adoptată până în august. Reforma vizează atât bugetarii, cât și situația pensiilor aleșilor locali.

Reforma pensiilor din PNRR este condiționată de legea salarizării unitare și de termenele europene

PNRR stabilește obligații clare pentru România în ceea ce privește reforma salarizării și componente ale sistemului de pensii, iar aceste procese sunt tratate împreună la nivel guvernamental.

Vicepremierul Sorin Grindeanu a explicat că problema pensiilor aleșilor locali este direct legată de legea salarizării unitare, aflată în prezent în faza pregătirii dialogului social.

„E o treabă care se tot prorogă (…) trebuie să fie reglementată clar”, a spus preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, la Parlament.

Legea salarizării unitare reprezintă un jalon din PNRR și trebuie finalizată până la sfârșitul lunii august, pentru a respecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Proiectul este însă într-o etapă incipientă, iar negocierile cu partenerii sociali nu au început oficial.

„Florin îmi spunea că în săptămânile viitoare începe discuția cu partenerii sociali”, a spus Grindeanu.

În același context, au fost avansate și scenarii privind amânarea aplicării reformei.

„S-ar putea să fie făcută și introdusă din 2027-2029”, a fost una dintre variantele menționate.

Diferențele dintre indemnizațiile primarilor și nivelul pensiilor sunt invocate în dezbatere

Discuțiile privind reforma pensiilor includ și situația aleșilor locali, în special diferențele dintre veniturile din activitate și cele din pensie.

Sorin Grindeanu a precizat că nu susține pensiile speciale, dar a adus în discuție situații punctuale din administrația locală.

„Nu sunt susținător al pensiilor speciale (…) dar sunt primari care au 20 de ani în funcție și au pensii aproape de pensia minimă. Nu e în regulă”, a explicat acesta.

Datele oficiale indică faptul că pensia minimă în România este de 1.281 de lei, în timp ce indemnizațiile primarilor variază în funcție de dimensiunea localității și pot depăși 10.000 de lei brut lunar în municipii.

Date cheie – PNRR și reforma pensiilor:

• Pensia minimă (2024): 1.281 lei
• Termen limită PNRR: 2026
• Status reformă salarizare: în faza de pregătire a dialogului social (negocieri neîncepute)

În 2026, unele administrații locale au raportat majorări de aproximativ 40% ale indemnizațiilor pentru primari și viceprimari, potrivit datelor de transparență publică din luna martie. În același timp, reforma administrației urmărită la nivel guvernamental vizează reducerea cheltuielilor salariale, ceea ce poate influența evoluția acestor venituri.

Reforma salarizării din PNRR implică costuri estimate la până la un miliard de euro

Autoritățile au prezentat și estimări privind impactul bugetar al reformei salarizării, în contextul implementării PNRR.

„O reformă (precum cea a salarizării – n. red.) costă între 700 de milioane de euro și un miliard de euro, și atunci nu ne putem permite să ratăm reformele, pentru că pierderile pentru România sunt foarte mari. Și nu ne putem să permită să pierdem miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, legea salarizării unitare urmează să fie aplicată etapizat, iar unele categorii profesionale, precum magistrații, ar putea face obiectul unor reglementări separate.

„Nu se pune problema de a reduce, să spunem, salarii, ci pur și simplu de a face un sistem de salarizare predictibil, în care interpretările să nu mai fie posibile”, a asigurat premierul.

 

Acest material este susținut de Partidul Social Democrat

Consultă aici notificarea de transparență conform Regulamentului UE 2024/900