România analizează implicarea într-o coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz. Radu Miruță: Pasul doi nu avem

Solicitarea privind participarea României la o posibilă Coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz a ajuns direct la Nicușor Dan, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că a discutat ulterior cu acesta despre modul în care țara noastră ar putea contribui la eventuale operațiuni.

Radu Miruță a subliniat că, în prezent, nu există planuri concrete în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, iar pașii următori nu sunt încă definiți. Ministrul a explicat că România a aderat la o Coaliție formată din cinci state europene și Japonia, inițiativă legată de posibile acțiuni de deblocare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea conflictului.

Radu Miruță explică rolul României în criza din Strâmtoarea Ormuz

Potrivit acestuia, implicarea României a fost determinată de efectele indirecte ale blocării fluxului de petrol asupra economiei globale, inclusiv asupra României, chiar dacă țara nu se aprovizionează direct din acea zonă.

Ministrul a explicat că întreruperea sau limitarea traficului prin strâmtoare generează un efect de tip „vase comunicante” în piața petrolului, ceea ce influențează indirect prețurile și în România. În acest context, s-a pus problema modului în care statele pot reacționa la consecințele economice ale unei eventuale ștrangulări a comerțului cu petrol, iar România și-a exprimat disponibilitatea de a participa, prin decizia lui Nicușor Dan, la o eventuală coaliție internațională orientată spre restabilirea traficului maritim după încheierea conflictului.

„Lucrurile sunt foarte simple. Și în România e un efect indirect, cauza de ștrangularea comerțului cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, noi nu ne alimentăm de acolo, dar e principiul vaselor comunicante, undeva lipsește, și atunci indirect se întâmplă și în România.

Și s-a pus problema: care e reacția țărilor, având în vedere consecințele economice indirecte ale ștrangulării traficului cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz? România, prin președintele Nicușor Dan, a spus că își declară disponibolitea de a lua parte, într-o Coaliție de mai multe țări, la acțiuni care după ce se termină conflictul militar să ducă la eliberarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Mai mult decât atât, pasul doi nu avem. Unele țări au spus nu răspund acum, unele au spus probabil nu vreau deloc”, a spus Miruță la Antena 3.

Reacțiile altor state au variat, unele evitând un răspuns clar, iar altele respingând implicarea

Radu Miruță a precizat că reacțiile altor state au variat, unele evitând un răspuns clar, iar altele respingând implicarea. De asemenea, el a menționat că solicitarea nu a fost transmisă către Ministerul Apărării, ci direct către șeful statului, iar acesta nu este obligat să transmită informări către ministru.

După decizia lui Nicușor Dan că România nu va rămâne pasivă, ministrul Apărării a avut discuții cu Ministerul Afacerilor Externe, unde au fost analizate aspectele birocratice, precum și cu privire la posibilitățile tehnice prin care România ar putea contribui. În acest context, Miruță a explicat că i-a prezentat șefului statului un set de opțiuni generale privind eventualele contribuții, fără a exista încă o decizie concretă privind implementarea acestora.

Ministrul a răspuns și criticilor referitoare la posibilitatea trimiterii de militari în zona Strâmtorii Ormuz

Ministrul a răspuns și criticilor referitoare la afirmațiile privind posibilitatea trimiterii de militari în zona Strâmtorii Ormuz după încheierea conflictului, precizând că enumerarea acestor opțiuni are rol informativ și reflectă o analiză a capabilităților disponibile. El a subliniat că este responsabilitatea autorităților să evalueze în mod transparent posibilitățile existente, chiar dacă acestea nu sunt neapărat necesare sau utilizate efectiv.

„Știu că asta de multe ori îmi atrage critici, generează titluri de știri controversate. Convingerea mea ca ministru al Apărării este că românii trebuie să fie informați. Simplul fapt că eu am enumare care sunt posibilitățile, o listă de potențiale lucruri pe care România le-ar putea face. (…) Am explicat tehnic ce ar putea pune România la dispoziție. O fi nevoie, n-o fi nevoie, poate au alte țări mai mult”, a precizat ministrul.

În ceea ce privește capabilitățile României, Radu Miruță a menționat existența unor structuri specializate, inclusiv două divizii de scafandri profesioniști la Marea Neagră, precum și experiența acumulată în domeniul deminării. De asemenea, România dispune de ofițeri de stat major capabili să coordoneze astfel de operațiuni, competențe care nu pot fi dobândite doar teoretic. Ministrul a subliniat că nu toate statele membre NATO au ieșire la mare sau echipe similare de scafandri cu experiență operațională, iar astfel de resurse ar putea fi puse la dispoziție în cadrul unei eventuale coaliții, dacă va fi necesar.

„România la Marea Neagră ae două divizii de scafandrii de profesioniști. România a deprins niște lucruri având în vedere deminarea din Marea Negară pentru care și România e responsabilă. România are ofițeri de stat major care coordonează astfel de acțiuni pe care nu le poți coordona doar în teorie.

Nu toate țările membre NATO au ieșire la mare, echipe de scafandri care și-au demonstrat niște capacități profesionale. Astfel de lucruri sunt printre cele pe care România le va putea pune pe masă. Dacă va fi nevoie de ele. Dar e responsabil să te gândești atunci când președintele anunță că România nu stă deoparte să te gândești ca ministru al Apărării cam care sunt instrumentele”, a mai spus Miruță.

Nu există informații care să indice o posibilă intenție de atac asupra bazelor americane de pe teritoriul României

Referindu-se la riscurile de securitate, ministrul Apărării a precizat că, în acest moment, nu există informații care să indice o posibilă intenție de atac asupra bazelor americane de pe teritoriul României din partea Iran. El a subliniat că monitorizarea situației este continuă, în contextul unei evoluții dinamice a conflictului, iar datele disponibile nu indică astfel de scenarii. În plus, analizele actuale nu evidențiază riscuri iminente, iar declarațiile recente sunt interpretate în principal în plan politic și juridic, fără implicații militare directe.

„Nu avem informații care să ateste asta în momentul acesta. Avem informații, dar informațiile pe care le avem nu indică asta. Urmărim în fiecare moment cum se desfășoară conflictul. Situația e una dinamică. Pe datele e care le avem nu există astfel de indicii. Declarațiile de acolo au fost pe situația politică și consecințe juridice. Nu a fost pronunțat cuvântul militar. Nu luăm în calcul o astfel de ipoteză acum”, a spus Miruță.

Totodată, ministrul a reafirmat că Baza Deveselu și sistemele radar din România și din cadrul NATO, pe flancul estic, funcționează permanent în regim de alertă și monitorizare. Aceste sisteme au capacitatea de a intercepta rachete cu rază lungă, inclusiv cele provenite din Iran. În urma evaluărilor actuale, nu există indicii care să sugereze o intenție a Iranului de a provoca NATO sau de a genera riscuri directe pentru România.

„Scutul de la Deveselu e în alertă, radarele din Româmia, din NATO, flancul estic merg în permanență. Monitorizăm ce se întâmplă. Din monitorizarea de până acum nu se conturează un astfel de risc. (…) Nu este intenție din partea iranului de a irita NATO ”, a conchis acesta.