AirBaltic intră în faliment în SUA pe fondul războiului din Iran. Compania aeriană vrea să își restructureze datoriile și să evite colapsul

Compania aeriană letonă AirBaltic a solicitat voluntar protecția oferită de procedura Chapter 11 din Codul falimentului al Statelor Unite, depunând cererea la New York. Compania încearcă astfel să își restructureze datoriile și să supraviețuiască unei crize tot mai profunde în sectorul transportului aerian, provocată de războiul din Iran.

AirBaltic intră în faliment în SUA

AirBaltic a anunțat că a obținut un angajament pentru o finanțare de 350 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 405 milioane de dolari. Finanțarea este oferită de creditori printre care se numără Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management și are rolul de a susține operațiunile companiei pe durata procesului de restructurare.

Finanțarea, care presupune o dobândă de aproximativ 12%, trebuie să primească aprobarea instanței. Directorul general al AirBaltic, Erno Hilden, a precizat în cadrul unei conferințe de presă că acest proces va fi supus aprobării instanței, conform Reuters.

În următoarele luni, compania intenționează să negocieze cu toate părțile implicate pentru stabilirea unor condiții sustenabile. AirBaltic urmărește în același timp o îmbunătățire anuală a profitului de 44 de milioane de euro.

AirBaltic poate amâna livrările de avioane

Procedura de faliment îi oferă AirBaltic posibilitatea de a anula sau amâna livrările restante prevăzute în comenzile sale de avioane. Este vorba despre o comandă de 3,5 miliarde de dolari pentru încă 40 de aeronave de la Airbus și despre motoare de aeronave în valoare de 106,7 milioane de dolari de la Pratt & Whitney.

Documentele depuse la instanță arată că AirBaltic a început deja discuțiile cu producătorul de avioane pentru amânarea unor livrări suplimentare după acest an.

Pratt & Whitney, companie deținută de RTX, nu a dorit să comenteze situația, în timp ce Airbus nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

AirBaltic a precizat că zborurile vor continua să fie operate conform programului pe durata procesului supravegheat de instanță. Compania estimează că procedura de restructurare se va încheia până în luna iunie a anului viitor.

Prețul combustibilului de aviație s-a dublat

Războiul Statelor Unite cu Iranul a determinat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane și a provocat cea mai gravă criză pentru sectorul transportului aerian de la pandemia de COVID-19.

Investitorii și directorii companiilor aeriene au avertizat că operatorii cu bilanțuri financiare tensionate sunt expuși riscului de colaps.

În documentele depuse la tribunalul specializat în falimente, conducerea AirBaltic a indicat că firma trece printr-un stres financiar acut, provocat de o combinație de factori financiari și geopolitici.

AirBaltic are aproximativ 583 de milioane de dolari în datorii finanțate și obligații aferente contractelor de leasing financiar. Compania mai datorează 106 milioane de euro sub forma taxelor salariale, taxelor aeriene și altor taxe și comisioane.

Veniturile AirBaltic în 2025 s-au ridicat la aproximativ 779 de milioane de euro.

Compania pregătește reducerea forței de muncă

AirBaltic, care și-a extins forța de muncă la nivel global în ultimul deceniu, are în prezent peste 3.000 de angajați. Compania discută cu sindicatele despre o ajustare a numărului de angajați, măsură care ar reprezenta o consecință a planurilor existente de reducere a capacității.

Directorul general Erno Hilden consideră că activitatea de bază a AirBaltic rămâne una solidă și estimează că societatea poate avea un viitor favorabil după implementarea noului plan de afaceri.

Cele mai importante schimbări operaționale în timpul procedurii Chapter 11 vor viza reducerea activității de wet lease. Prin acest tip de serviciu, AirBaltic pune la dispoziția altor companii aeriene aeronave și echipajele aferente, în schimbul unei taxe.

AirBaltic operează o flotă de aproximativ 50 de aeronave Airbus A220-300. Compania este deținută în majoritate de guvernul Letoniei, în timp ce compania germană Lufthansa deține o participație minoritară de 10%.

Bondholderii trebuiau să decidă o nouă finanțare

Înainte de depunerea cererii pentru protecția oferită de Chapter 11, deținătorii de obligațiuni ai AirBaltic urmau să voteze planul companiei de a atrage până la 257 de milioane de euro printr-o nouă datorie super-senior, cu scadența în februarie 2027 și o dobândă de 25%.

Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a explicat că procedura Chapter 11 a fost inițiată după ce deținătorii de obligațiuni care controlau peste 70% din valoarea datoriei au decis să opteze pentru lichidare.

În opinia premierului leton, procedura reprezintă una dintre cele mai bune variante pentru menținerea viabilității AirBaltic, deoarece oferă companiei instrumentele și timpul necesare pentru implementarea planului de restructurare.

Guvernul Letoniei continuă să caute un investitor strategic, în timp ce AirBaltic își reduce flota și își reorganizează obligațiile.

AirBaltic, a doua companie aeriană afectată de războiul din Iran

AirBaltic este a doua companie aeriană care ajunge în dificultăți financiare în legătură cu războiul din Iran, după Spirit Airlines, care s-a prăbușit în luna mai.

Operatorul american low-cost depusese cererea de intrare în faliment cu câteva luni înainte de izbucnirea conflictului, la sfârșitul lunii februarie, însă nu a reușit să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvern.

Alte companii aeriene caută, la rândul lor, capital suplimentar. Printre acestea se află AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est.

AirBaltic vrea să urmeze modelul folosit de SAS

Erno Hilden a condus compania aeriană scandinavă SAS în timpul procedurii Chapter 11 derulate între 2022 și 2024. Pentru AirBaltic, el urmărește aplicarea unui proces similar celui folosit de SAS.

Analistul John Strickland consideră că procedura oferă companiei un cadru de protecție în care își poate reorganiza activitatea și își poate pune finanțele în ordine. În opinia sa, AirBaltic poate urma aceeași direcție ca SAS.

Yves Schwyter, fondatorul Vectus Intelligence, companie specializată în analiza riscurilor de capital din industria aviatică, consideră că procedura Chapter 11 poate conduce la o structură de capital mai sustenabilă decât cea care era luată în calcul cu o săptămână înainte.

AirBaltic își propusese să își extindă flota până la 100 de aeronave. Potrivit analistului din industria aviatică Simonas Bartkus, compania se baza și pe dezvoltarea traficului de tranzit provenit din Rusia, Belarus și Ucraina, cu trecere prin Riga.

Acest trafic nu mai este disponibil, iar compania a ajuns prea mare pentru piața pe care operează, consideră analistul. Creșterea costurilor combustibilului a transformat situația într-o problemă urgentă, iar compania nu a mai avut timp să găsească o soluție.

AirBaltic a consumat 380 de milioane de euro strânse prin obligațiuni

Premierul Andris Kulbergs a precizat într-un videoclip publicat pe X că, până în luna aprilie, AirBaltic consumase cele 380 de milioane de euro obținute prin obligațiuni emise în 2024.

Un împrumut guvernamental de urgență în valoare de 30 de milioane de euro s-a epuizat în luna iunie. În același timp, compania a încercat să își dea în leasing aeronavele excedentare.

În viziunea premierului leton, pentru deservirea rutelor din statele baltice și din Letonia sunt necesare doar 30 de aeronave, nu 100, ceea ce evidențiază amploarea reducerii de capacitate pe care AirBaltic trebuie să o realizeze în cadrul restructurării.