Băncile din România au rezistat mai bine decât se estima șocurilor economice. Riscul de credit a scăzut în ultimii trei ani

Băncile din România au traversat inflația ridicată, creșterea dobânzilor și incertitudinile provocate de războiul din Ucraina fără deteriorarea puternică a creditelor care era anticipată în urmă cu trei ani. O analiză Forvis Mazars realizată pe cele mai mari nouă bănci românești arată că ponderea creditelor cu risc crescut de nerambursare a scăzut, iar activitatea de creditare a crescut într-un ritm mai rapid decât pierderile de credit așteptate.

Temerile din 2022 privind deteriorarea creditelor nu s-au confirmat

În 2022, creșterea puternică a inflației și a ratelor dobânzilor, alături de izbucnirea războiului din Ucraina, alimentau temerile privind capacitatea debitorilor de a-și plăti creditele.

Era anticipată o creștere importantă a riscului de credit, care ar fi trebuit să se reflecte prin provizioane mai mari și prin migrarea unui număr mai mare de credite către categoriile cu risc ridicat.

Trei ani mai târziu, datele analizate de Forvis Mazars arată că aceste temeri nu s-au materializat în măsura anticipată.

Deși pierderile de credit așteptate, cunoscute sub abrevierea ECL, au crescut în valoare absolută, creditarea s-a extins într-un ritm considerabil mai rapid.

În eșantionul celor mai mari nouă bănci românești, mediana raportului dintre provizioanele pentru pierderile de credit așteptate și expunerea brută a coborât de la 4,6% la sfârșitul anului 2022 la aproximativ 3,5% la finalul lui 2025.

Ponderea creditelor cu risc crescut a scăzut de la 17% la 13%

O îmbunătățire este vizibilă și în distribuirea creditelor în funcție de nivelul de risc.

Expunerile din Stadiul 2, categorie care cuprinde creditele pentru care riscul de nerambursare a crescut, reprezentau 17% din total în 2022. Până la sfârșitul anului 2025, ponderea lor a coborât la aproximativ 13%.

În sens opus, expunerile din Stadiul 1, asociate creditelor cu risc scăzut, au crescut de la 79% la 83%.

Creditele din Stadiul 3, cele depreciate semnificativ, au rămas în linii mari stabile în această perioadă. Evoluția s-a produs în ciuda inflației ridicate, dobânzilor mari, măsurilor de consolidare fiscală, încetinirii economiei și incertitudinilor geopolitice.

Creditele cu probleme sunt puține, dar concentrează peste jumătate din provizioane

Analiza arată însă că riscul nu a dispărut, ci este concentrat într-o parte relativ mică a portofoliilor bancare.

Expunerile din Stadiul 3 au reprezentat mai puțin de 4% din totalul creditelor pe parcursul perioadei analizate. În schimb, ponderea acestora în totalul provizioanelor pentru pierderile de credit așteptate a crescut de la aproximativ 45% în 2022 la aproximativ 53% în 2025.

Cu alte cuvinte, peste jumătate din pierderile anticipate de bănci sunt concentrate într-un segment care reprezintă mai puțin de 4% din totalul creditelor.

Forvis Mazars descrie perioada drept una de normalizare treptată a riscului, și nu de intensificare. Băncile românești au reușit să traverseze atât ajustările de după pandemie, cât și șocul inflaționist care a urmat.

Ajustarea fiscală ar putea pune din nou presiune asupra debitorilor

Perspectivele rămân însă prudente. Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader în cadrul Forvis Mazars România, consideră că atenția se mută acum către următoarea etapă a ciclului economic.

„Accentul nu mai este pus pe modul în care băncile din România au absorbit șocurile din ultimii ani, ci pe felul în care vor gestiona următoarea etapă a ciclului economic. Ajustarea fiscală și ritmul moderat de creștere economică ar putea genera noi presiuni asupra debitorilor, ceea ce face ca o gestionare riguroasă a riscului de credit să devină din ce în ce mai provocatoare”, a explicat acesta.

Evoluția inflației, dobânzile, măsurile fiscale, ritmul economiei și riscurile geopolitice vor continua să influențeze capacitatea clienților de a-și achita obligațiile și, implicit, nivelul provizioanelor constituite de bănci.

Băncile europene își mențin la rândul lor o poziție stabilă

Tendința observată în România se înscrie într-un context european în care riscul de credit a rămas relativ stabil.

Studiul Forvis Mazars, realizat pe baza rapoartelor anuale ale 26 de grupuri bancare europene, arată că în 2025 nu s-a observat o deteriorare generală a riscului de credit. Expunerile brute aferente creditelor au crescut cu 3%, în timp ce ajustările pentru pierderile de credit așteptate au scăzut cu 1,9%.

Profitul operațional a crescut pentru 18 dintre cele 26 de bănci analizate, deși ritmul avansului a încetinit de la 20% la 8%. Cheltuielile asociate pierderilor de credit așteptate au reprezentat aproximativ 13% din profitul operațional, față de 12% în 2024.

În cazul României, principala concluzie a analizei este că sectorul bancar intră în următoarea perioadă dintr-o poziție relativ solidă. Menținerea acestei situații va depinde însă de evoluția economiei, inflației, dobânzilor și măsurilor de ajustare fiscală.