BCE, criticată de economiști. Ținta de inflație ar trebuie ajustată pentru protejarea celor cu venituri mici

Un grup de economiști atrage atenția asupra efectelor sociale ale politicii actuale de țintire a inflației a Băncii Centrale Europene (BCE) și recomandă o reevaluare a metodologiei, cu accent pe cheltuielile discreționare.

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea suferi modificări importante, dacă recomandările unui grup de cercetători vor fi luate în considerare. Aceștia susțin că actuala țintă de inflație afectează în mod disproporționat gospodăriile cu venituri reduse și propun o focalizare mai precisă asupra evoluției prețurilor din zona cheltuielilor discreționare.

O astfel de schimbare ar putea reduce impactul social negativ generat de deciziile privind dobânzile de politică monetară.

Ținta actuală de inflație a BCE, considerată inadecvată de experți

Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că actualul obiectiv de inflație de 2% al BCE nu ia în calcul distribuția efectelor asupra diferitelor categorii sociale.

Într-un document ce urmează să fie prezentat în cadrul Forumului BCE de la Sintra, Portugalia, autorii argumentează că politica monetară existentă contribuie la înrăutățirea situației lucrătorilor cu venituri scăzute.

Aceștia sunt angajați în special în sectoare dependente de cheltuielile discreționare, cum ar fi comerțul cu amănuntul, turismul sau serviciile personale.

Potrivit documentului, o creștere a ratei dobânzii determină o reducere a consumului în aceste domenii, ceea ce duce la scăderea cererii de forță de muncă.

Această scădere se propagă în lanț, afectând direct veniturile gospodăriilor cu resurse financiare limitate. Astfel, modelul actual de țintire a inflației contribuie la inegalități și la presiuni suplimentare asupra unei categorii deja vulnerabile din societate.

Propunerea cercetătorilor: țintirea inflației discreționare

O alternativă propusă în document este ca BCE să adopte un cadru care să urmărească mai atent evoluția inflației în zona cheltuielilor discreționare.

Autorii susțin că o asemenea abordare ar putea duce la politici monetare mai eficiente și mai echitabile. Cheltuielile discreționare, care includ bunuri și servicii neesențiale, reacționează mai puternic la modificările dobânzilor, iar populația cu venituri reduse este cea mai afectată.

“În aceste sectoare sunt mulţi angajaţi cu venituri scăzute, cu o situaţie precară, al căror consum depinde foarte mult de fluctuaţiile de venit”, se menționează în raport.

Potrivit autorilor, dacă BCE ar viza direct inflația discreționară, ar putea stimula gospodăriile să-și regleze mai eficient consumul, reducând astfel impactul negativ asupra pieței muncii din sectoarele respective. Această metodă ar oferi un echilibru între stabilitatea prețurilor și protecția socială.

Inflația din zona euro coboară sub ținta BCE

Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro a scăzut la 1,9% în luna mai, față de 2,2% în aprilie.

Această valoare este pentru prima dată sub obiectivul oficial de 2% al BCE și este ușor peste așteptările analiștilor. Evoluția ar putea influența dezbaterea privind schimbarea cadrului de politică monetară.

În același timp, BCE și-a ajustat în jos prognoza pentru anii următori. Conform estimărilor recente, inflația ar urma să se mențină la 2% în 2025 și să scadă până la 1,6% în 2026.

Această perspectivă pe termen mediu oferă un context favorabil pentru discutarea unor reforme în cadrul decizional al băncii centrale.