Zona euro în fața provocărilor monetare
Philip Lane, membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat necesitatea unei strategii prudente în gestionarea politicii monetare a zonei euro. Chiar dacă inflația a scăzut semnificativ după saltul major din 2021-2022, provocările nu au dispărut, iar tensiunile globale continuă să complice stabilizarea prețurilor.
”Începând de la creșterile extraordinare ale inflației din perioada 2021-2022, principala provocare în materie de politică monetară a constat în readucerea inflației la ținta stabilită. Deși media inflației este în prezent aproape de obiectivul fixat, inflația serviciilor mai are de parcurs o distanță până să se stabilizeze”, a declarat Philip Lane, în discursul rostit la Forumul Barclays-CEPR, conform Băncii Centrale Europene.
În cadrul unui discurs susținut la Forumul Barclays-CEPR, Lane a explicat că, deși media inflației se apropie de ținta BCE, anumite sectoare, precum serviciile, încă prezintă presiuni inflaționiste care trebuie monitorizate atent.
În plus, peisajul economic actual este marcat de incertitudini externe majore, cauzate de conflicte geopolitice și dispute comerciale care perturbă mecanismele economice.
Turbulențele globale complică stabilitatea economică
Tensiunile comerciale, inclusiv tarifele vamale și potențialele bariere non-tarifare, adaugă o doză suplimentară de complexitate, afectând stabilitatea piețelor financiare și condițiile de schimb valutar. În plus, evenimentele tragice precum războiul din Ucraina sau conflictul din Orientul Mijlociu amplifică aceste incertitudini și influențează indirect politica monetară.
Philip Lane a explicat că problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, motiv pentru care decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil. Acesta este marcat, printre altele, de o incertitudine puternică privind situația sistemului comercial internațional. El a precizat că incertitudinea nu se limitează la calibrarea noilor tarife vamale, ci include și posibilitatea apariției unor bariere non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investiționale.
”Problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, astfel că decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil, marcat, printre altele, de o incertitudine puternică asupra situației sistemului comercial internațional. Incertitudinea se extinde dincolo de calibrarea noilor tarife vamale, incluzând posibilitatea barierelor non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investițiilor. În afară de incertitudinea politică, tensiunile internaționale, precum războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudine”, a explicat Philip Lane.
În acest context volatil, BCE trebuie să rămână flexibilă și să ia decizii bazate exclusiv pe date economice și financiare actualizate, evitând angajamente rigide privind nivelul dobânzilor.
”Reflectând aceste evoluții, anul acesta am observat o volatilitate puternică a tarifelor la energie și a cursurilor valutare. De asemenea, există volatilitate considerabilă pe piețele financiare”, a notat Philip Lane, avertizând și asupra problemelor fiscale și bugetare cu care se confruntă statele Uniunii Europene.
De asemenea, oficialul a atras atenția asupra problemelor fiscale din zona euro, cu deficite ce vor depăși pragul de 3%, pe fondul schimbărilor structurale generate de tranziția ecologică și adoptarea tehnologiilor digitale avansate în mediul de afaceri.
”Ca reacție internă la modificarea peisajului de securitate, perspectivele fiscale ale zonei euro se modifică pentru următorii ani, deficitul urmând să rămână peste nivelul de 3,0%”, a argumentat oficialul BCE.
Adaptabilitate, cuvântul-cheie pentru viitorul economic
Philip Lane a concluzionat că, în condițiile unui climat global imprevizibil, politica monetară trebuie să rămână adaptabilă și centrată pe realitatea economică, pentru a proteja eficient stabilitatea prețurilor și a sprijini revenirea economică sustenabilă a zonei euro.
”Mai ales în actualele condiții de incertitudine puternică, este esențial să menținem o abordare dependentă de datele financiare la fiecare sesiune dedicată politicii monetare, fără a asuma anticipat angajamente asupra ratei dobânzilor”, a concluzionat Philip Lane.
