Moșteanu vorbește despre procedurile pentru protecția obiectivelor
Ministerul Apărării a introdus reguli detaliate privind protecția obiectivelor vulnerabile la dronă. Acestea includ atât obiective permanente, cât și temporare, definite în funcție de evenimentele care necesită intervenție suplimentară. Modificările vizează coordonarea între instituțiile de apărare și eficientizarea reacțiilor operative.
„Am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Toate instituțiile din apărare au o listă de obiective care trebuie protejate, se actualizează în funcție de realități, poate cuprinde obiective temporare. Atunci când se întâmplă un eveniment important, poți defini un obiectiv temporar care trebuie protejat”, a precizat ministrul.
Aceste obiective sunt revizuite constant pentru a reflecta schimbările din teren. În plus, legea include referiri la capabilitățile tehnice de intervenție împotriva dronelor. Detaliile privind metodele de bruiaj și alte tehnici de neutralizare rămân clasificate pentru a asigura eficiența măsurilor.
Linia de comandă pentru intervenții
Modificările legislative stabilesc clar responsabilitățile instituțiilor implicate în doborârea dronelor și aeronavelor. Ordinul de ministru definește cine poate lua decizii în situații concrete, asigurând coordonarea între toate structurile de apărare.
„Legea face referire și la capabilitățile tehnice de intervenție împotriva dronelor pentru a preveni. Bruiere și intervenții, detaliile sunt clasificate. Avem cazul dronelor unde am stabilit prin ordin de ministru detaliat linia de comandă cine, ce face”, a spus Ionuț Moșteanu.
Prin acest cadru, deciziile sunt distribuite în funcție de tipul aeronavei și de natura misiunii. Instituțiile implicate au instrucțiuni clare pentru fiecare scenariu, ceea ce reduce riscul unor reacții necoordonate.
Decizia finală pentru aeronave militare și civile
Noile reguli diferențiază procedurile pentru aeronavele militare și cele civile. În cazul dronelor militare și al avioanelor cu pilot, comandantul misiunii are decizia finală, conform regulilor NATO. Acest sistem permite reacții rapide și coordonate, adaptate situației de pe teren.
„Al treilea proiect se referă la cine ce comandă pentru a doborî aeronavele care încalcă spațiul aerian. Avem aeronave fără pilot, în cazul dronelor militare decizia este la comandantul misiunii în conformitate cu regulile NATO. La aeronave militare cu pilot decizia e coordonată și luată de comandant. Am văzut recent în Estonia, sunt niște pași graduali, distrugerea este în ultimă instanță când aeronava nu părăsește spațiul aerian”, a declarat ministrul Apărării.
În schimb, pentru aeronavele civile care intră neautorizat în spațiul aerian, decizia de intervenție revine ministrului Apărării. Aceasta măsură continuă să fie considerată ultima opțiune, aplicată numai dacă nu există alternative de gestionare a situației.
„În cazul celor civile decizia rămâne la ministru ca și până acum, este o poveste veche de la 11 septembrie din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat”, a completat Moșteanu.
Doborârea aeronavelor, o măsură de ultimă instanță
Ministrul a subliniat că decizia de doborâre a dronelor sau avioanelor care încalcă spațiul aerian al României se aplică doar când alte soluții nu sunt posibile. Acest principiu vizează prevenirea incidentelor și reducerea riscurilor pentru populație și infrastructură.
„Oficialul din Guvern a precizat că decizia de a doborî aeronavele care încalcă spațiul aerian al României este considerată o ultimă măsură, dacă nu există alte alternative”.
Implementarea procedurilor prevăzute în cadrul CSAT presupune evaluări constante și actualizarea listelor de obiective, pentru a răspunde eficient amenințărilor emergente. Totodată, măsurile includ cooperarea cu structuri internaționale și aplicarea regulilor NATO pentru intervențiile militare.
Moșteanu despre drone și diferențele între reacțiile țărilor în timp de pace și război
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat joi că a observat comparațiile făcute în spațiul public privind reacțiile Ucrainei, Poloniei și ale țărilor europene în cazul incidentelor cu drone care încalcă spațiul aerian. Oficialul a subliniat că Ucraina se află într-o situație de război, iar țările europene operează în timp de pace, ceea ce face ca intervențiile să fie foarte diferite.
„Avem o legislație foarte avansată din punctul ăsta de vedere, în care permitem utilizarea armamentului pentru a doborî drone. Va trebui să ne obișnuim cu astfel de provocări și să reacționăm ferm, dar proporțional”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Ministrul a făcut referire și la situația din Polonia, menționând că garanțiile verbale și realitatea de pe teren pot fi diferite. Exemplele din alte țări europene ilustrează necesitatea pregătirii adecvate și a echipării corespunzătoare pentru apărarea spațiului aerian.
„În cazul Poloniei, de exemplu, au dat jos 4 din 19 drone. Nu știu cum s-ar fi pus problema la noi dacă s-ar fi întâmplat același lucru. Țările trebuie să se echipeze mai bine, să fie mai bine pregătite. Țările europene, niște țări care cunosc pacea de 80 de ani, asta este realitatea în Europa și părea că o să avem o pace veșnică în Europa. Iată că nu o avem. Insist să nu comparăm, că am văzut și comparațiile astea în spațiul public, cum reacționează Ucraina și cum reacționează țările europene care au diverse astfel de incidente.
E o țară în război, o țară în care mor civili în fiecare zi, care de trei ani și ceva se apără cu ajutorul nostru, al partenerilor lor și al tuturor țărilor care au valori similare. Se apără să-și protejeze cetățenii și teritoriul, o țară în război cu legislație de război, cu efortul de război aferent. Celelalte țări suntem niște țări pe timp de pace și orice operație pe timp de pace e foarte diferită de operațiune pe timp de război. Orice prioritizare a achizițiilor e diferită pe timp de pace, față de timpul de război”, a mai spus Moșteanu.
Oficialul a subliniat că legislația românească include obligativitatea elaborării de bugete de război, revizuite periodic de toate instituțiile cu atribuții în apărarea națională și în Sistemul Național de Siguranță.
„Nu suntem acolo, că ar fi foarte simplu și pentru noi și pentru polonezi să zici, cumpărăm, mutăm tot, punem toți soldații pe granițe și așteptăm să vină drone, dar ar fi un efort disproporționat cu probabilitatea de a se întâmpla ceva. Asta este realitatea. Am văzut declarațiile, NATO are toate procedurile, există poliția aeriană avansată, este și la noi în țară.
La noi în țară sunt acum, de exemplu, piloții germani cu 5 Eurofightere și fac poliția aeriană alături de piloții noștri, cu F-16. (…) Au fost olandezii în Polonia și italieni în Estonia cu F-35. Asta arată cât de importantă este apartenența la NATO și cum funcționează NATO și cum funcționează apărarea, protejarea și descurajarea în spiritul tratatelor NATO, în spiritul angajamentului pe care NATO l-a făcut de a proteja populația țărilor”, a explicat ministrul.
