Sorin Grindeanu subliniază că România trebuie să acționeze în coordonare cu aliații NATO și consideră că doar printr-o atitudine fermă Rusia poate fi determinată să înțeleagă consecințele unor astfel de acțiuni.
Sorin Grindeanu și-a exprimat acordul cu poziția lui Donald Trump
El și-a exprimat acordul cu poziția lui Donald Trump privind necesitatea unor măsuri mai dure împotriva încălcărilor spațiului NATO, fie ele prin avioane sau drone.
„Trebuie să fim mai fermi. Sunt de acord cu Trump. Tot ce încalcă spațiul NATO cu avioane, drone. Aici nu e loc de greșeli. Ce s-a întâmplat în Polonia, astea nu sunt greșeli, după părerea mea, care nu sunt specialist, dar nu sunt greșeli. Orice decizie vom lua trebuie să fim în legătură cu aliații NATO. Acest lucru se întâplă doar câteodată, cred că depinde și de caracteristica națională și de fermitatea fiecărui partener. Doar așa cred eu că rușii înțeleg”, spune Grindeanu.
La rândul său, șeful UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că România nu este pregătită pe deplin să facă față acestor provocări. El a explicat că apărarea aeriană clasică, de tip sol-aer, nu acoperă complet zonele vulnerabile, precum Dobrogea, unde au avut loc până acum 27-28 de intruziuni.
„Când intră avioane cu pilot, acolo lucrurile sunt simple și clare. Pe partea asta a dronelor, din ce înțeleg eu, decizia va rămâne la CSAT”, a spus Kelemen Hunor.
Diferența între interceptarea avioanelor cu pilot și cea a dronelor este semnificativă, iar decizia finală în privința unor acțiuni de apărare aparține CSAT.
„Aceste drone costă de la 15.000 până la 35.000 de euro. Tu ridici un avion de câteva zeci sau sute de milioane și folosești o rachetă de 500.000 de euro ca să dobori o dronă de 35.000 de euro”, a mai spus șeful UDMR.
Kelemen Hunor spune că România trebuie să găsească soluții mai eficiente pentru protejarea spațiului aerian
În timp ce o dronă poate avea un preț între 15.000 și 35.000 de euro, utilizarea unui avion militar și a unei rachete antiaeriene pentru neutralizarea acesteia poate depăși câteva sute de mii de euro. Din acest punct de vedere, România trebuie să găsească soluții mai eficiente pentru protejarea spațiului aerian.
„Apărarea antiaeriană, clasică, sol-aer, cu tunurile aeriene, din păcate România nu acoperă în acest moment toată zona asta de 150-160 km, vorbesc de Dobrogea, unde au fost aceste 27-28 de intrări până acum”, a mai spus acesta.
Cu toate acestea, liderul UDMR a fost categoric în privința principiului suveranității naționale, afirmând că orice intrare neautorizată în spațiul aerian al țării reprezintă o lezare a suveranității și trebuie respinsă imediat.
„Dacă a intrat cineva în spațiul aerian fără permisiune, este lezarea suveranității și trebuie scos în afara spațiul aerian românesc”, a conchis el.
În ceea ce privește creșterea bugetului pentru apărare, el a confirmat necesitatea acestei măsuri, precizând că finanțarea va proveni în special din împrumuturi și redirecționarea fondurilor europene.
