FMI avertizează că economia zonei euro riscă o stagnare profundă fără reforme urgente
Zona euro se află la un punct critic, iar lipsa unor măsuri coordonate poate împinge regiunea într-o perioadă prelungită de stagnare economică, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un raport amplu publicat joi, în urma consultărilor anuale prevăzute de Articolul IV.
Într-un context dominat de tensiuni comerciale persistente, cerere internă slabă și incertitudini geopolitice în creștere, FMI avertizează că economia zonei euro este în pericol real de a rămâne blocată într-un ciclu de creștere anemică. Potrivit estimărilor actualizate, PIB-ul regiunii va avansa cu doar 0,8% în 2025 – o rată considerată insuficientă pentru a susține convergența economică și stabilitatea fiscală pe termen lung, în ciuda faptului că șomajul este la un minim istoric, iar inflația se apropie de ținta BCE.
Un mesaj central al raportului vizează fragmentarea economică persistentă în interiorul Uniunii Europene (UE). FMI pledează pentru un „impuls decisiv” în direcția aprofundării pieței unice, arătând că barierele actuale dintre statele membre funcționează ca un tarif ascuns de 44% pentru bunuri și de 110% pentru servicii. În lipsa unei armonizări a cadrului de reglementare și a unei integrări mai adânci a piețelor de capital și a forței de muncă, inovația și competitivitatea companiilor europene sunt grav afectate.
Conform scenariilor Fondului, reducerea acestor obstacole ar putea majora PIB-ul zonei euro cu până la 3% în următorii zece ani.
Presiuni fiscale în creștere și apel pentru extinderea bugetului UE
FMI subliniază că peisajul fiscal al Europei este din ce în ce mai tensionat. Cheltuielile cu apărarea, tranziția climatică și îmbătrânirea demografică generează presiuni semnificative asupra bugetelor naționale. Fondul recomandă statelor care dispun de spațiu fiscal să investească masiv în aceste domenii, în timp ce economiile puternic îndatorate vor trebui să adopte măsuri de consolidare fiscală dificilă.
În acest context, FMI propune o creștere cu 50% a bugetului UE, considerând că o finanțare colectivă mai robustă este esențială pentru atingerea obiectivelor strategice comune.
Deși apreciază că sistemul bancar european rămâne, pentru moment, bine capitalizat și lichid, FMI avertizează asupra riscurilor tot mai mari generate de actorii financiari non-bancari. Aceste entități, care nu sunt supuse acelorași cerințe de reglementare ca băncile tradiționale, ar putea amplifica șocurile financiare și compromite stabilitatea sistemică.
Totodată, posibile tensiuni economice între UE și SUA sau deteriorarea condițiilor pentru companiile europene cu expunere pe piața americană ar putea afecta negativ bilanțurile băncilor din zona euro.
Consultările FMI pe baza Articolului IV reprezintă o radiografie detaliată a sănătății economice a unei regiuni care, în ciuda unor semnale pozitive izolate, se confruntă cu riscuri sistemice majore. Instituția atrage atenția că, fără voință politică pentru reforme structurale și investiții strategice, Europa riscă să devină o economie stagnantă, depășită de dinamica globală.
