Situația României ar fi deosebit de îngrijorătoare, potrivit statisticilor. Aproximativ 64% din locuințe au fost ridicate înainte de 1980, iar 8% dintre acestea datează de dinainte de 1946. În mediul rural, procentul locuințelor extrem de vechi crește la 10%.
Mii de case din România riscă să se prăbușească în cazul unui cutremur
Doar 35% din fondul locativ românesc a fost construit după 1980, când standardele de construcție au început să se îmbunătățească semnificativ. În marile orașe precum București, Cluj-Napoca și Iași, apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi, datorită poziționării centrale și infrastructurii dezvoltate, deși în orașe precum Craiova, Oradea și Timișoara locuințele noi câștigă teren.
România se află pe locul trei în Uniunea Europeană în privința expunerii la risc seismic, după Grecia și Italia. Sursa seismică Vrancea afectează două treimi din teritoriul național, inclusiv Capitala.
Cutremurul din 1977 a provocat moartea a 1.578 de persoane și prăbușirea a aproape 35.000 de locuințe, evidențiind vulnerabilitatea clădirilor vechi.
„Bucureștiul este cel mai bun exemplu, cu diferența de preț cea mai mare înregistrată în favoarea apartamentelor vechi, care beneficiază de o poziționare mai centrală.
În contrast, doar în Craiova, Oradea și Timișoara observăm un fenomen invers – locuințele noi depășesc ca preț cele vechi, semn că în aceste orașe noile dezvoltări imobiliare câștigă teren și în ceea ce privește atractivitatea zonei”, a a explicat Monica Dudău, head of marketing real estate Europe, OLX Group.
Problema nu este întâlnită doar în România
În Spania, majoritatea locuințelor au fost construite între 1961 și 1980, iar peste 81% din clădiri au rating energetic slab. În Franța, aproape o treime din locuințe sunt anterioare anului 1949.
Austria deține 850.000 de locuințe construite înainte de 1945, iar patru cincimi din fondul locativ datează din perioada postbelică.
Pentru a remedia situația, statele europene au lansat programe de renovare ambițioase. România implementează „Valul renovării” cu un buget de 2,8 miliarde lei, vizând 4.333 de clădiri.
Spania alocă 3,42 miliarde euro pentru 510.000 de proiecte, Franța 6,7 miliarde euro prin strategia France Relance, iar Lituania oferă tarife fixe și proceduri simplificate pentru renovări energetice.
Chiar și cu fondurile disponibile, ritmul renovării este insuficient, iar succesul depinde de simplificarea procedurilor, menținerea finanțării pe termen lung și implicarea cetățenilor. Modernizarea fondului locativ reprezintă o necesitate economică, de mediu și de siguranță publică, având în vedere schimbările climatice și obiectivele UE de neutralitate climatică până în 2050.
