Un nou cutremur a avut loc în România
Vineri dimineață, la ora 5:49, pământul s-a cutremurat ușor în județul Buzău, în regiunea seismică Vrancea, unde s-a înregistrat un seism de magnitudine 3,1, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul s-a produs la o adâncime de 122,5 km, afectând o zonă situată relativ aproape de orașe precum Buzău, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Ploiești, Focșani și Târgoviște.
România a înregistrat, în luna septembrie, mai mult de zece cutremure cu magnitudini între 2 și 3,3.
Anul acesta, cele mai puternice cutremure, ambele de magnitudine 4,4, s-au înregistrat pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea.
În 2024, cel mai puternic seism a atins magnitudinea 5,4 și a avut loc în județul Buzău pe 16 septembrie.
Cutremure consecutive în Rusia
În ultimele 24 de ore, zona de coastă a peninsulei Kamceatka din Rusia a fost zguduită de o serie de cutremure semnificative. Cel mai puternic seism a atins magnitudinea 6,7 și s-a produs pe 18 septembrie, la adâncimea de 10 km.
De atunci, mai multe replici s-au succedat rapid, cu magnitudini cuprinse între 4,8 și 5,9, afectând constant aceeași regiune. Activitatea seismică intensă sugerează o perioadă de instabilitate tectonică în zonă.
Cum apar cutremurele?
Cutremurele apar atunci când tensiunea acumulată între plăcile tectonice depășește rezistența rocilor. Această rupere bruscă eliberează energie sub formă de unde seismice, care se propagă prin pământ și se simt la suprafață ca un cutremur.
După șocul principal, scoarța terestră continuă să se ajusteze, generând adesea replici mai mici. Cu cât seismul este mai aproape de suprafață, cu atât efectele lui sunt mai puternice.
De ce apar cutremure în România?
Cutremurele din România sunt cauzate în principal de mișcările plăcilor tectonice și de tensiunile acumulate în interiorul Pământului.
Cele mai frecvente și puternice seisme se produc în zona Vrancea, unde focarele se află la adâncimi între 60 și 200 km, putând fi resimțite în întreaga țară și chiar în statele vecine.
Această regiune este rezultatul subducției plăcii africane sub placa eurasiatică, un proces geologic care generează presiuni și fracturi adânci în scoarța terestră.
Cât de pregătită este țara pentru un mare cutremur?
România a făcut progrese semnificative în pregătirea pentru un cutremur major, dar există încă lacune în infrastructură și educație.
Autoritățile au implementat măsuri pentru a spori reziliența în fața unui seism major. Spitalele, primăriile și alte instituții publice trebuie să întocmească și să afișeze planuri de acțiune în caz de cutremur, similare celor pentru incendii.
În iunie 2025, s-a desfășurat un exercițiu național major de simulare a unui cutremur, implicând intervenții simultane în București și alte localități.
Cu toate acestea, există aspecte care necesită îmbunătățiri. Peste jumătate dintre spitalele din București nu au fost niciodată expertizate seismic, iar unele se află în zone cu risc ridicat.
Multe clădiri vechi, inclusiv școli și locuințe, nu au fost consolidate corespunzător, ceea ce le face vulnerabile în fața unui cutremur major.
Mulți cetățeni nu sunt suficient de informați despre măsurile de protecție și comportamentul adecvat în caz de cutremur.
