În timp ce în țara noastră, în prezent, cotele sunt mici și există reduceri pentru plata anticipată, în Franța sau Germania taxele pot fi considerabil mai mari, iar în Spania și Italia regulile diferă de la un oraș la altul.
Impozitul pe locuințe în România
Impozitul pe clădiri se plătește anual în România, în două tranșe egale: prima până la 31 martie, a doua până la 30 septembrie.
Totuși, cei care achită toată suma până la 31 martie au parte de o reducere de până la 10%.
Taxa se calculează în funcție de valoarea impozabilă a clădirii. Pentru locuințele rezidențiale, cota variază între 0,08% și 0,2%, iar pentru cele nerezidențiale între 0,2% și 1,3%.
Plata se face direct la ghișeele primăriilor, prin mandat poștal, prin bănci sau online, pe platforma Ghiseul.ro.
Există categorii scutite: veterani și văduve de război, persoane cu handicap grav sau accentuat și anumite clădiri agricole ori anexe gospodărești.
Însă, începând cu 1 ianuarie, taxele pe proprietate vor crește, întrucât baza de calcul va fi valoarea de piață a locuinței, și nu cea veche, trecută în evidențele primăriei și rămasă neschimbată de mult timp.
Spania
În Spania, impozitul pe case se numește IBI (Impuesto sobre Bienes Inmuebles).
Acesta este stabilit de fiecare municipalitate și nu există o dată națională pentru plată. Fiecare oraș stabilește o dată proprie. Valoarea pe care o plătesc cetățenii depinde de evaluarea cadastrală și de cota fixată de primărie, care variază între 0,4% și 1,3% pentru proprietățile urbane.
Ca și în cazul românilor, proprietarii pot opta pentru plata integrală sau în rate, iar unele municipalități oferă reduceri pentru plata automată din cont.
În ceea ce privește scutirile, acestea sunt rare, și depind de regulamentele locale. În anumite cazuri, bisericile, fundațiile sau clădirile cu utilitate publică pot fi exceptate de la plată.
Italia
Italienii plătesc IMU (Imposta Municipale Unica). Acesta este datorat de proprietarii tuturor imobilelor, cu excepția unor locuințe principale, scutite prin lege.
Cetățenii pot achita în două tranșe: în iunie și în decembrie, folosind formularul F24, care este disponibil la bănci, oficii poștale sau online.
La calcularea impozitului se ia în calcul valoarea cadastrale a imobilului, care este ajustată de coeficienți stabiliți la nivel local. Diferențele sunt mari între reședința principală și casele de vacanță, pentru care se plătesc taxe mult mai mari.
Municipalitățile pot acorda reduceri sau scutiri, dar, în general, facilitățile vizează doar locuința de bază a familiei și categoriile vulnerabile.

Germania
În Germania, impozitul pe proprietate este cunoscut sub numele de Grundsteuer, care este una dintre principalele surse de venit pentru administrațiile locale.
Se poate achita în patru tranșe:februarie, mai, august și noiembrie. Cu toate acestea, proprietarii pot solicita plata integrală, o singură dată pe an.
Suma care se achită depinde de valoarea terenului și a clădirii, de zona în care se află și de multiplicatorul pe care l-a stabilit fiecare oraș sau comună.
În marile orașe, proprietarii plătesc de obicei între câteva sute și peste 1.000 de euro anual.
Anul acesta, ca urmare a reformei fiscale, modul de calcul, care a actualizat valorile de referință, a dus la creșteri în multe regiuni.
Scutirile sunt rare în Germania și aplică pentru terenuri agricole sau imobile cu destinație specială.
Franța – taxe foncière, cu scutiri pentru pensionari și persoane vulnerabile
În Franța, proprietarii de locuințe plătesc anual taxe foncières. Acesta este un impozit local ce se calculează pe baza valorii locative cadastrale, și care este determinată de administrația fiscală. Se actualizează periodic de primării.
Proprietarii primesc notificări de plată la sfârșitul verii, iar termenul limită este, de obicei, 15 octombrie. Cei care plătesc online beneficiază de câteva zile în plus, până la 20 octombrie.
Plata se poate face prin virament, card bancar, cec sau direct pe site-ul impots.gouv.fr.
În Franța, sumele datorate diferă extrem de mult de la o regiune la alta. Spre exemplu, într-o comună rurală, proprietarul unei case poate plăti câteva sute de euro, în timp ce în orașele mari impozitul ajunge ușor la câteva mii.
De scutiri si reduceri beneficiază locuințele noi în primii doi an de la construcție, pensionarii cu venituri mici, persoane cu handicap sau familii cu dificultăți financiare.
Bulgaria
În Bulgaria, impozitul pe clădiri şi taxa de salubritate sunt administrate de autorităţile locale. Plata se face ca și în cazul României, în două tranșe, până la 30 iunie şi 31 octombrie, și se acordă reduceri celor care achită integral până la o dată stabilită anterior de primărie.
Nivelul de impozitare rămâne determinat local, pe baza valorii şi destinației proprietății.