Procurorul general, despre cel mai complex caz de siguranță națională din ultimele trei decenii
Procurorul general Alex Florența a precizat că, în 35 de ani, nu a existat un caz de asemenea complexitate. Potrivit acestuia, este vorba despre o infracțiune contra siguranței naționale, documentată și monitorizată cu un nivel de gravitate fără precedent.
„În ultimii 35 de ani, cu siguranță, un caz de o asemenea complexitate nu s-a mai întâlnit. Dacă jurist, prudența în această materie lipsește aproape cu desăvârșire. Și este cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat de către noi în ultima perioadă și în aceste 35 de ani, care are ca obiect o infracțiune contra siguranței naționale”, a afirmat Florența, la Antena 3 CNN.
Oficialul a explicat că războiul hibrid se diferențiază fundamental de cel tradițional. Dacă războiul clasic produce efecte vizibile și distrugeri, războiul hibrid acționează subtil, atacând mintea oamenilor. Printr-o combinație de instrumente, chiar și în lipsa unui conflict militar declarat, atacatorul poate influența opinia publică, poate induce panică și poate folosi aceste reacții pentru a-și promova agenda.
„Trebuie să înțelegem că războiul hibrid, spre deosebire prin toate formele lui de manifestare și ați menționat unele dintre ele, spre deosebire de războiul tradițional care este direct perceptibil prin prisma elementelor pe care le produce, rezultatelor fizice pe care le produce, dezastruoase de altfel, războiul hibrid este cu atât mai periculos pentru că este mult mai insiduos, mult mai perfid și obiectul acestui război îl reprezint înainte de toate creierele oamenilor. Un modul de acționare în formă a unui război hibrid presupune utilizarea, în același timp de cele mai multe ori, unor multiple instrumente prin care tu ataci un stat, chiar dacă militar între cele două state, între atacator și atacat, nu există un conflict declarat și niciunul real. În schimb, prin aceste instrumente puse în practică pe teritoriul statului respectiv, ai capacitatea să influențezi, pe de o parte, opinia publică, să ajungi să creezi și să generezi o stare de nemulțumire, o stare de panică generală, pe care după aceea să o poți utiliza în interes propriu prin prezentarea unor diferitor narative care să-ți folosească agendei proprii”, a mai spus procurorul Florența.
Grupurile identitare și nostalgice, principala țintă a campaniilor de dezinformare
Procurorul general a explicat că mesajele au fost concentrate asupra zonelor identitare, cu accent pe valori tradiționale, mitificarea satului românesc și glorificarea perioadei comuniste sau a regimului Antonescu. Scopul a fost crearea unei emoții nostalgice puternice, exploatată apoi politic.
Florența a detaliat că microtargetarea a permis personalizarea mesajelor până la nivel de subconștient. Prin analiza preferințelor individuale, au fost create campanii care au generat reacții emoționale puternice și au păstrat oamenii în bule informaționale.
„A fost zona categoric categorizată ca şi identitară, zona identitar nostalgică, adică zonele care ţin anumite ştiri, care ţin până la urmă de mitificarea valorilor tradiţionale, mistica satului şi toate chestiile care ţin de valorile tradiţionale româneşti, dar puse într-o notă încă o dată care să creeze o emoţie puternică şi nostalgică. Regăsim foarte multe din acea retorică specifică de glorificare a perioadei comuniste. Comuniste sau Antonescu”,a mai spus acesta.
Călin Georgescu ar fi fost principalul beneficiar al campaniei de dezinformare
Potrivit anchetei Parchetului General, operațiunea rusă a vizat peste 1,3 milioane de alegători din România. Atacurile au fost desfășurate printr-o rețea de peste 2.000 de conturi false și circa 20.000 de boți AI, coordonate de patru companii cu legături la Moscova.
„Fără îndoială, microtargetarea, tocmai asta urmăreşte. Urmăreşte să analizeze în profunzime preferinţele umane, la nivel de subconştient până la urma urmelor, pentru că de acolo pleacă impulsiunile cele mai puternice în momentul în care reacţionezi pozitiv faţă de o ştire care ţi este prezentat”, a spus Florența.
Datele anchetei arată că principalul beneficiar al campaniei ar fi fost candidatul independent Călin Georgescu. Acesta este vizat acum de un rechizitoriu pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, fiind trimis în judecată alături de alți 21 de inculpați.
