Oana Țoiu susține că în România ar fi existat o rețea care a sprijinit candidați acuzați de orientare pro-rusă în alegeri, iar această structură ar putea fi activată și la scrutinul parlamentar din acest an din Republica Moldova.
Republica Moldova s-ar confrunta cu fenomene similare
Ministrul român de Externe a susținut și că România nu este singura țară vizată de astfel de atacuri, menționând că Germania, Cehia și Republica Moldova s-ar confrunta cu fenomene similare. Ținta principală a acestor acțiuni este influențarea opiniei publice prin campanii online, inclusiv prin răspândirea de știri false legate de aderarea la NATO sau Uniunea Europeană, prezentate în mod fals ca o amenințare de intrare în război.
Ministrul a spus că, spre deosebire de războiul clasic, care se desfășoară pe teritorii terestre, maritime sau aeriene, războiul hibrid vizează convingerile, ideile și temerile cetățenilor statelor care nu sunt implicate direct în conflicte militare. Aceste tactici ar fi aplicate în special în statele Uniunii Europene și în Republica Moldova, prin manipularea conversațiilor din mediul online, susține ministrul.
„În acest moment, da. România este, în acest moment, ținta unor atacuri hibride din partea Federației Ruse. România este de multă vreme ținta acestor atacuri și ne așteptăm să continuăm să fim. România nu este o țintă singulară. Aceleași declarații și aceleași analize le-au avut și Germania, ca să mă refer inclusiv la discuțiile pe care le-am avut pe parcursul zilei de ieri, dar și Cehia, Republica Moldova. E cât se poate de clară ținta acestor atacuri hibride, inclusiv cu campanii în spațiul online (…)
Sunt campanii de știri false care vorbesc despre intrarea în război, de exemplu, la fiecare pas de apropiere de NATO sau de UE, în condițiile în care realitatea este opusă. Să fii parte a Uniunii Europene, să fii parte a NATO, așa cum este România, este o garanție pentru pace, este o garanție pentru siguranță și prosperitate”, a spus ministrul la Antena 3.
Ministrul spune că este necesară consolidarea instituțiilor
În România, în anul 2024, ar fi fost identificate peste 27.000 de conturi false implicate în campanii de influență, spune ministrul. Fenomene similare ar fi fost raportate și în Germania.
„Ce am învățat noi în manualele de istorie, ce învață și acum copiii în școală, este că războiul se duce pe un teritoriu… Poate să fie pe terestru, poate să fie aerian, maritim. Ai lupte care se câștigă, se pierd și într-un final ajungi la un teritoriu cucerit, la o formă de pace sau ambele.
Realitatea ultimilor ani este că, în paralel cu această formă clasică de război pe care o vedem între Rusia și Ucraina, de exemplu, există o luptă pe convingerile, ideile, speranțele, fricile, planurile pe care le au cetățenii unor state care nu sunt oficial în niciun război, așa cum este cazul multor state pe teritoriul Uniunii Europene sau, spuneam mai devreme, cazul Republicii Moldova. De ce? Pentru că este, pe de o parte, mult mai ușor pentru Federația Rusă sau alte state să aibă acest tip de ingerințe constante în dinamica socială, prin conversații în spațiul online.
Știm că în România am avut peste 27.000 de conturi false care au operat în 2024. Germania a spus lucruri similare despre ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor. Republica Moldova, de asemenea, a identificat și a făcut public în rapoartele pe care le au rețele care sunt și online. În cazul dumnealor, sunt și rețele în teritoriu care au și partea financiară efectivă de manipulare și cumpărare a voturilor, în unele cazuri”, a mai spus ministrul.
În Republica Moldova, pe lângă rețelele online, au fost descoperite structuri care acționează pe teren, inclusiv prin finanțarea și cumpărarea voturilor, spune Țoiu. În același timp, ministrul spune și că este necesară consolidarea instituțiilor, creșterea rezilienței sociale și dezvoltarea gândirii critice.
„Ne așteptăm ca rețelele care au operat la noi în alegeri sa opereze în Republica Moldova acum. (…) Noi am dovedit însă că suntem o societate rezilientă. Votul românilor în campania prezidențială, de două ori, și în special alegerea președintelui Nicușor Dan sunt văzute internațional ca o garanție a drumului nostru pe direcția europeană. Asta ne face să fim percepuți ca un partener extrem de important în cadrul NATO și, mai mult decât atât, ca un aliat alături de la care celelalte state membre, care sunt vizate de același tip de tactici, să învețe.
Noi, la rândul nostru, mai avem nevoie să învățăm să ne întărim instituțiile, să ne întărim reziliența în societate și gândirea critică, ca să putem să combatem ceea ce se întâmplă chiar și în acest moment”, a completat ea.
Potrivit unor sondaje, partidul prezidențial Acțiune şi Solidaritatea (PAS), aflat la putere, ar urma să câștige alegerile din septembrie.
