Nicuşor Dan: Bucureştiul are un deficit uriaş de infrastructură, iar resursele oraşului au fost risipite pe „panseluţe şi borduri”
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat, duminică, la evenimentul de lansare a candidatului USR pentru Primăria Capitalei, că Bucureştiul se confruntă cu un uriaş deficit de infrastructură, cauzat de decenii de decizii politice greşite şi de risipirea fondurilor publice pe proiecte superficiale.
Şeful statului a vorbit despre contrastul dintre nevoia reală de dezvoltare a oraşului şi cheltuielile inutile din trecut, indicând în acest sens panseluţele şi bordurile, afirmând că acestea au împiedicat modernizarea Capitalei şi alinierea sa la nivelul altor mari oraşe din România.
Nicuşor Dan a apreciat că ultimii ani pot fi definiţi drept o perioadă marcată de o confruntare constantă între corupţie şi anticorupţie, dar şi, mai ales, între investiţii în infrastructură şi cheltuieli de faţadă. El a explicat că, în opinia sa, tensiunile politice şi administrarea defectuoasă a bugetului au direcţionat resursele oraşului către proiecte „lucioase, dar inutile”, în timp ce problemele fundamentale de transport, urbanism şi utilităţi au rămas nerezolvate.
„Cred că am reuşit să schimbăm nişte lucruri. Veneam încoace şi mă gândeam cum am putea să definim anii aceştia din istoria Bucureştiului. Lupta între corupţie şi anticorupţie ar fi prea simplu şi este cumva… la nivel naţional, cred că definiţia ar fi lunga luptă între infrastructură şi panseluţe.
Pentru că oraşul ăsta are un uriaş deficit de infrastructură. Şi, din păcate, am avut o tensiune politică ultimii 20-30 de ani care a dus multe din resursele acestui oraş pe fel de fel de prostii, unele foarte lucioase.
Dar nu ne-a dus acolo unde oraşul ăsta cu adevărat are nevoie: infrastructură. Şi asta se vede inclusiv în relaţia cu alte oraşe mari din România”, a transmis Nicușor Dan duminică, 2 noiembrie.
Problemele pentru care bucureștenii au votat la referendum, precum cea legată de consumul de droguri, necesită bani pentru a fi soluționate
Preşedintele a amintit şi momentul în care, pe când era primar general, a reuşit, cu eforturi mari, să organizeze un referendum pentru Bucureşti, în care cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe asupra unor teme esenţiale.
Una dintre întrebări viza modul în care Primăria Capitalei poate lupta împotriva consumului de droguri, fenomen pe care l-a descris drept un flagel ce afectează multe familii. Nicuşor Dan a precizat că această iniţiativă a avut nevoie de finanţare şi a mulţumit lui Cătălin Drulă pentru că a transpus propunerea într-un proiect de lege, exprimându-şi speranţa că acesta va fi adoptat.
„Din nou, mi-am adus aminte unde eram anul trecut pe vremea asta, în sfârşit, cu mult efort cu şi telefoane şi insistenţe am reuşit să organizăm un referendum pentru Bucureşti şi eram în campania pentru acest referendum.
Şi în referendumul ăsta oamenii au votat. Am avut trei întrebări. Una despre droguri, cum poate să lupte Primăria Capitalei şi care sunt responsabilităţile Primăriei Capitale în această luptă cu un flagel care infectează şi sperie multe familii din oraşul ăsta.
Bineînţeles că să faci asta, ai nevoie de bani şi ne întoarcem la întrebarea 1. Cum se împart banii pe care cetăţenii muncind îi scot din buzunar pentru ca oraşul să se dezvolte în sfârşit şi să intre în competiţia globală pe care e obligat să o ducă. Da şi mulţumesc lui Cătălin Drulă ca a transpus această primă întrebare într-un proiect de lege pe care eu sper să-l vedem aprobat”, a adăugat Nicușor Dan.
Unificarea RADET cu ELCEN întârzie
Şeful statului a considerat „absurd” faptul că Bucureştiul nu a reuşit, din lipsă de fonduri, să unifice RADET cu ELCEN, deşi este capitala unei ţări care contribuie semnificativ la PIB-ul naţional.
Nicușor Dan a subliniat că nevoia de coordonare şi planificare strategică în domeniul infrastructurii rămâne una dintre cele mai mari provocări, invocând şi lipsa unei integrări reale a metroului în reţeaua de transport public a oraşului.
„E absurd ca oraşul acesta, capitala României, cu o contribuţie aşa de importantă la PIB, să nu reuşească în toţi anii aceştia, din lipsă de bani, să unifice RADET cu ELCEN, doar pentru că s-au dus banii pe panseluţe şi borduri.
E absurd să nu avem metroul integrat în reţeaua de transport public a Bucureştiului. Primarul Bucureştiului, când are noroc să lucreze cu un ministru bun, se poate, când are ghinion să nu lucreze cu un ministru bun, nu se poate ca lucrurile acestea să fie coordonate şi, bineînţeles, multe alte lucruri care ţin de infrastructura Bucureştiului”, a adăugat președintele.
Dezvoltarea Bucureștiului, sub semnul mafiei imobiliare
Referindu-se la cea de-a doua întrebare din cadrul referendumului, Nicuşor Dan a explicat că aceasta privea dezvoltarea urbană a Capitalei.
El a afirmat că doar 7% din teritoriul Bucureştiului a beneficiat de o planificare coerentă, în timp ce restul sectoarelor au fost modelate de interesele mafiei imobiliare.
Preşedintele a subliniat că dezvoltarea oraşului trebuie să urmeze principiile urbanismului modern, punând în centrul deciziilor locuitorul şi nu interesele economice sau politice.
„Şi a mai fost o întrebare, întrebarea numărul 2, cu privire la… din nou o întrebare foarte importantă, în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, dar asta pe 7% din teritoriul oraşului. Pentru că restul a avut o dezvoltare urbană a sectoarelor, sau ca să spunem lucrurilor pe şleau, mafia imobiliară a dezvoltat sectoarele din Bucureşti.
Cam asta s-a întâmplat şi de aia e important ca ce au spus bucureştenii să fie transpus în realitate, de la nivelul Primăriei Capitalei. Dezvoltarea urbană trebuie să fie făcută, aşa cum spune o ştiinţă numită urbanism, de vreo 100 de ani. În esenţă să pună locuitorul pe primul loc”, a încheiat Nicușor Dan.
