Bani înapoi pentru fermieri. Au dreptul la ajutor de la statul român. Ghid pentru plata despăgubirilor

În România, fermierii pot fi afectați de fenomene naturale precum seceta, grindina, inundațiile și înghețul. Direcția Agricolă Județeană Caraș-Severin ne explică cum aceștia pot primi despăgubiri, ce instituții verifică pagubele și ce documente sunt necesare.

Care sunt calamitățile naturale din sectorul agricol, conform legislației? Ce trebuie să știe fermierii?

Pentru a ajuta fermierii să înțeleagă cum pot primi despăgubiri atunci când culturile lor sunt afectate de fenomene meteorologice extreme, Direcția Agricolă Județeană Caraș-Severin a realizat un material explicativ. Acesta clarifică ce trebuie să facă fermierii și ce rol au instituțiile implicate în evaluarea pagubelor și acordarea ajutorului financiar. În continuare, vom explica cine poate primi despăgubiri, ce documente sunt necesare și cum se obține efectiv sprijinul financiar.

În ultimii ani, seceta, grindina, inundațiile, înghețul sau zăpezile abundente au afectat grav culturile agricole din întreaga țară. În astfel de cazuri, fermierii pot primi despăgubiri de la stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și prin APIA, dacă respectă anumite condiții legale.

În România, fenomenele naturale recunoscute ca risc pentru agricultură sunt: seceta, inundațiile, grindina și ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile și vânturile puternice, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de căderi de zăpadă. Este important de știut că, pentru a fi recunoscută oficial, calamitatea trebuie să fi produs pagube semnificative și să fie constatat de o comisie specializată.

Au dreptul la despăgubiri cei care dețin sau exploatează terenuri agricole afectate: proprietarii de terenuri, fermierii sau arendașii care lucrează legal terenul în baza unui contract înregistrat la primărie, asociațiile agricole și cooperativele, precum și persoanele juridice care desfășoară activități agricole.

Pentru a primi despăgubiri, terenurile afectate trebuie să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Fără aceste înregistrări, ajutorul financiar nu poate fi acordat.

Cum se constată pagubele? Cine face verificările în cazul calamităților naturale în agricultură?

Procedura de constatare a pagubelor începe imediat după ce apare fenomenul care afectează culturile. Primul pas este ca fermierul să meargă la primărie și să depună o cerere scrisă în care solicită constatarea pagubelor, scrie Agrointel.ro. Este important ca această cerere să fie depusă cât mai repede, iar în cazul unor fenomene precum seceta, există termene clare stabilite în funcție de tipul culturilor.

Primăria, prin comitetul local pentru situații de urgență, se ocupă apoi de organizarea constatărilor. Acest comitet include primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și reprezentanți ai serviciilor publice, instituțiilor locale și operatorilor din sectorul agricol. Ei trebuie să întocmească rapoarte despre pagube și să le trimită, în maximum 24 de ore, către inspectoratul pentru situații de urgență și către grupul tehnic care gestionează situațiile meteorologice periculoase.

Următorul pas este constatarea efectivă a pagubelor de către comisiile desemnate de prefect, care includ reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcția Agricolă Județeană. Aceștia merg pe teren, verifică culturile afectate și întocmesc un proces-verbal care arată suprafața afectată, tipul culturii, gradul de distrugere (cel puțin 30%) și data și cauza evenimentului. Procesele-verbale se comunică comitetului local, apoi fermierului și comisiei pentru evidență.

Datele din procesele-verbale sunt centralizate la nivel județean și trimise către Direcția Agricolă Județeană, care le transmite mai departe Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Despăgubirile se calculează în funcție de pierderile estimate și nivelul mediu de venit stabilit pentru fiecare cultură. Sumele pot fi actualizate anual, în funcție de buget și de pagubele declarate.

Pentru a primi efectiv despăgubirile, după aprobarea centralizării, se publică ordinul de plată. Fermierul depune apoi la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, actele de proprietate sau contractul de arendă, copie după actul de identitate sau CUI și extrasul de cont bancar.

Instituția verifică documentele și face plata în contul fermierului, termenul mediu fiind de 60-90 de zile de la aprobarea finală a listei beneficiarilor.

Greşeli frecvente care duc la pierderea despăgubirilor

Fermierii pierd adesea dreptul la despăgubiri din câteva motive frecvente. Dacă cererea la primărie este depusă prea târziu, pagubele nu mai pot fi constatate și ajutorul financiar nu se mai acordă.

Lipsa unui contract de arendă sau a actului de proprietate poate duce la respingerea cererii.

Suprafața de teren afectată trebuie să fie înregistrată la APIA; dacă nu este, fermierul nu poate primi despăgubiri.

În plus, dacă pagubele sunt mai mici de 30% din cultură, despăgubirea nu se acordă.

Chiar și după aprobarea cererii, lipsa unui cont bancar valid poate întârzia plata despăgubirilor.