Avertismentul lui Adrian Câciu privind bugetul României. Ce va apărea în calculele ESA: Puneți un pic mâna pe carte
SURSA FOTO: Dreamstime - Adrian Câciu
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a atras luni, 20 ianuarie 2026, atenția asupra diferenței dintre deficitul bugetar prezentat pe cash în 2025 și deficitul calculat conform metodologiei ESA, folosit de Comisia Europeană pentru evaluarea României, criticând comparațiile eronate între ESA 2024 și cash 2025 și avertizând că acestea reprezintă „analfabetism bugetar”.
Adrian Câciu avertizează asupra realității deficitului bugetar
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, atrage atenția asupra diferenței dintre deficitul bugetar prezentat pe cash și cel calculat conform metodologiei ESA, utilizată de Comisia Europeană pentru evaluarea României. Câciu critică comparațiile eronate dintre deficitul ESA din 2024 și cel cash din 2025, catalogând această abordare drept „analfabetism bugetar”.
Câciu identifică patru categorii principale de cheltuieli care nu sunt vizibile în execuția cash, dar care vor fi incluse în deficitul ESA:
-
Facturile de energie necontabilizate – Facturile restante pentru furnizorii de energie, estimate la aproximativ 8 miliarde lei, nu au fost incluse în rectificările bugetare ale Ministerelor Energiei și Muncii și se află în verificare la ANRE. Comisia Europeană le va lua însă în calcul, ceea ce va crește deficitul ESA cu circa 0,4% din PIB.
-
Costul refinanțărilor anticipate – Preschimbarea titlurilor de stat cu dobânzi mici (2,5-3,5%) în altele pe termen lung, cu dobânzi mai mari (6,7-7,2%), generează cheltuieli suplimentare. Estimările indică un impact de aproximativ 0,5% din PIB, echivalent cu 10 miliarde lei.
-
TVA nerestituită și amânări la plată – TVA-ul care nu a fost returnată poate adăuga 0,2% la deficitul ESA, cu posibilitatea unor ajustări dacă restituirile se fac la începutul anului. În cazul amânărilor la plată, impactul este semnificativ, aproximativ 0,5% din PIB, adică circa 10 miliarde lei.

Deficitul pe cash din 2025, considerat marketing
Adrian Câciu consideră că prezentarea deficitului pe cash este mai degrabă „marketing” decât o imagine fidelă a realității. El explică că acesta include „retrospective pe sume” și ajustări pe baza reasezării proiectelor PNRR și de coeziune. Pentru a ilustra situația, Câciu folosește o metaforă: „povestea rabinului care a sfătuit omul să bage toate animalele în casă și apoi să le scoată pe rând să i se pară că are mai mult loc”.
Fostul ministru îi sfătuiește pe premierul Ilie Bolojan și pe alți membri ai guvernului să nu mai compare cifrele ESA din 2024 cu deficitul cash din 2025 și să aștepte datele oficiale ESA înainte de a declara succese bugetare.
”Asa că, recomand tuturor celor care laudă scamatoria deficitului pe cash din 2025(care de fapt a crescut fata de tinta initiala care era de 7%, are retrospective pe sume adica neutralizare cheltuieli cu venituri scriptice pe baza de reasezare PNRR si coeziune iar restul e marketingul de tip povestea rabinului care a sfatuit omul sa bage toate animalele in casa si apoi sa le scoata pe rand sa i se para ca are mai mult loc ) urmatoarele:
a. Nu mai comparati ESA 2024 cu CASH 2025 ca va faceti de râs. Adica nu vreau sa cred ca dati dovada de analfabetism bugetar. Daca insa ati facut-o, puneti un pic mâna pe carte, că nu doare ci te face mai deștept. Valabil, în primul rând, pentru domnul Bolojan dar si pentru ceilalti doritori de imagine.
b. Asteptati ESA si apoi aplaudati”, a precizat acesta pe pagina sa de Facebook.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




