Avertisment privind consumul de droguri în România. Specialist: „Realitatea este cu siguranță mai gravă decât arată datele”

Datele oficiale privind consumul de droguri din România ar putea reflecta doar o parte din amploarea fenomenului, avertizează criminologul Vlad Zaha, după publicarea celui mai recent raport analizat de Guvern. Specialistul susține că metodologia folosită în realizarea cercetării și legislația actuală îi determină pe mulți respondenți să nu declare consumul real de substanțe interzise, ceea ce conduce la o imagine incompletă asupra fenomenului.

Raportul arată o creștere a consumului de droguri în România

Cel mai recent raport analizat de Guvern compară evoluția consumului de droguri între anii 2019 și 2024 și indică o creștere a consumului de substanțe psihoactive în populația generală.

Documentul arată că 18,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat cel puțin o dată un drog ilegal, iar autorii raportului semnalează și o creștere a consumului în rândul femeilor.

Cu toate acestea, criminologul Vlad Zaha consideră că datele oficiale nu reflectă dimensiunea reală a fenomenului și că nivelul consumului este, cel mai probabil, considerabil mai mare.

Vlad Zaha: „Cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”

Specialistul explică faptul că sondajele bazate pe interviuri directe au limite importante, mai ales într-un domeniu sensibil precum consumul de droguri.

În opinia sa, teama de consecințele legale îi determină pe mulți respondenți să nu răspundă sincer atunci când sunt întrebați dacă au consumat substanțe interzise.

„Ca regulă generală, orice măsurătoare de acest tip, provenită din sondaje oficiale sau instituționale, trebuie interpretată ca o subestimare a realității, ceea ce înseamnă că și acest sondaj cel mai probabil nu surprinde în totalitate consumul real, ci îl subestimează, iar în realitate consumul este cu siguranță mai mare decât cel reflectat de date. Acest lucru se explică prin modul în care este realizat sondajul, deoarece toate cele câteva mii de persoane intervievate au fost chestionate față în față, iar într-o țară precum România, unde statul sancționează extrem de sever deținerea pentru consum propriu și orice operațiuni cu substanțe, este firesc ca oamenii să fie reticenți în a recunoaște sau a raporta consumul, mai ales în cadrul unui interviu direct”, a explicat Vlad Zaha pentru „Adevărul”.

Potrivit criminologului, această metodologie poate conduce la o subraportare importantă, iar autoritățile riscă să își fundamenteze politicile publice pe o imagine incompletă a fenomenului.

Studiile independente indică un consum mai ridicat

Vlad Zaha susține că există cercetări realizate în afara sistemului instituțional care prezintă rezultate semnificativ diferite față de cele din raportul oficial.

Acesta oferă drept exemplu un studiu realizat în rândul tinerilor, care ar indica o prevalență mult mai mare a consumului de cannabis decât cea raportată de autorități.

„Pentru a avea un termen de comparație, există studii independente din ultimii ani, cum ar fi cel realizat de Mihai Copăceanu pe peste 10.000 de tineri români, care arată că, doar pentru cannabis și doar pentru grupa de vârstă 16-25 de ani, prevalența consumului este de aproape 50%, adică de aproape trei ori mai mare decât ceea ce indică raportul oficial, ceea ce demonstrează că cifrele oficiale induc în eroare autoritățile”, a declarat Vlad Zaha.

În opinia sa, diferențele dintre rezultatele celor două cercetări arată că fenomenul consumului de droguri este mai extins decât reiese din statisticile oficiale și că este nevoie de instrumente de măsurare mai apropiate de realitate.

Criminologul cere schimbarea politicilor privind consumul de droguri

Pornind de la aceste concluzii, Vlad Zaha consideră că România ar trebui să își regândească modul în care abordează consumul de droguri.

Specialistul susține că actualul cadru legislativ, bazat în principal pe sancțiuni penale pentru consumatori, nu încurajează raportarea reală a consumului și poate îngreuna accesul persoanelor dependente la servicii de sprijin.

În locul unei abordări predominant punitive, criminologul propune dezincriminarea consumului pentru uz propriu și tratarea dependenței ca o problemă de sănătate publică, apreciind că astfel autoritățile ar putea obține o imagine mai fidelă a fenomenului și ar putea dezvolta politici de prevenție și tratament mai eficiente.

Declarațiile vin în contextul unei dezbateri tot mai intense privind consumul de droguri în România și eficiența măsurilor adoptate până în prezent pentru combaterea acestui fenomen.