Dependența Europei de Visa și MasterCard, o vulnerabilitate structurală
Ce s-ar întâmpla dacă americanii ar bloca Visa și MasterCard în Europa este o întrebare care revine tot mai des în analizele economice, pe fondul dependenței ridicate a statelor europene de infrastructura de plăți din SUA. Un raport al Banque de France, citat de publicația 20minutes.fr, arată că Visa și MasterCard gestionează aproximativ 69% din totalul tranzacțiilor cu cardul din zona euro, un procent care evidențiază o concentrare semnificativă a pieței.
Această dependență nu se limitează doar la cardurile clasice. O mare parte din plățile digitale utilizate zilnic de consumatori sunt realizate prin soluții dezvoltate tot în Statele Unite. Apple Pay și Google Pay, două dintre cele mai populare portofele digitale, funcționează pe infrastructuri americane, ceea ce amplifică expunerea Europei în cazul unor decizii politice sau economice venite de peste Atlantic.
Într-un context marcat de tensiuni recurente între Uniunea Europeană și Statele Unite, experții în infrastructuri financiare au început să analizeze scenarii considerate până recent improbabile. Printre acestea se numără și posibilitatea suspendării serviciilor Visa și MasterCard pentru utilizatorii europeni, ca efect al unor sancțiuni sau măsuri de retorsiune.
Întrebat despre fezabilitatea unui astfel de scenariu, Joel-Alexis Bialkiewicz, președintele companiei DeluPay și specialist în sisteme de plată, a explicat că mecanismul este mai simplu decât pare, atât din punct de vedere juridic, cât și tehnic.
Cum ar putea fi suspendate plățile Visa și MasterCard și ce impact ar avea asupra Europei
Analizând ipoteza în care americanii ar bloca Visa și MasterCard în Europa, Joel-Alexis Bialkiewicz a detaliat cadrul legal care face posibilă o astfel de decizie. El a arătat că aceste rețele sunt supuse legislației americane și, implicit, deciziilor autorităților de la Washington.
„Nu numai că este tehnic posibil, dar este și foarte simplu. Visa și MasterCard fiind supuse legislației americane, dacă mâine OFAC decide să sancționeze un stat sau întreaga Uniune Europeană, aceste rețele vor trebui să se conformeze.
Am văzut deja acest lucru cu Iranul. Companii europene perfect legale conform legislației europene au fost tăiate de pe rețelele de plată americane, de pe o zi pe alta”, a explicat Joel-Alexis Bialkiewicz.
Un astfel de blocaj ar avea consecințe economice majore, de ambele părți ale Atlanticului, însă impactul nu ar fi distribuit în mod egal. Potrivit expertului, dezechilibrul de putere este evident, iar costurile suportate de Europa ar fi considerabil mai mari decât cele resimțite de economia americană.
„Ar fi economic dureros pentru SUA, dar incomparabil cu costurile pe care le-ar suporta Europa”, a precizat Joel-Alexis Bialkiewicz, vorbind despre o relație caracterizată de o „asimetrie totală” în favoarea Statelor Unite.
Pentru consumatori, companii și instituții financiare, o astfel de situație ar însemna perturbări majore ale plăților curente. În condițiile în care majoritatea europenilor folosesc cardul pentru cumpărături zilnice, iar generațiile tinere au renunțat aproape complet la cardul fizic în favoarea plăților cu telefonul mobil, efectele ar fi resimțite imediat.
Alternativele europene la sistemul Visa și MasterCard
Conștientă de această vulnerabilitate, Uniunea Europeană încearcă să dezvolte soluții care să reducă dependența de sistemele de plată americane. Una dintre inițiativele aflate în prim-plan este Wero, un portofel digital paneuropean creat de European Payments Initiative (EPI), care își propune să ofere o alternativă la Visa și MasterCard.
Wero se bazează pe transferuri instantanee SEPA și funcționează independent de marile rețele americane. Soluția permite plăți în magazine, online și transferuri între persoane fizice. La începutul anului 2026, Wero ajunsese la 47 de milioane de utilizatori în piețele unde fusese deja lansat, un indicator al interesului existent pentru o opțiune europeană.
Cu toate acestea, extinderea la nivelul întregii Uniuni Europene avansează lent. Acceptarea de către comercianți rămâne limitată, iar infrastructura nu este încă pregătită pentru volumele foarte mari de tranzacții care caracterizează piața europeană a plăților.
„Wero nu este încă pregătit pentru plăți la scară largă, spre deosebire de DeluPay”, a subliniat Joel-Alexis Bialkiewicz, explicând că soluția dezvoltată de compania sa poate procesa milioane de tranzacții zilnic, la nivel european.
Euro digital și contextul geopolitic al sancțiunilor
Pe lângă inițiativele private, Europa lucrează și la un proiect de amploare instituțională: introducerea euro digital, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Proiectul legislativ aferent este în prezent analizat de Consiliul și Parlamentul European, iar finalizarea cadrului legal este estimată pentru anul 2026.
Euro digital ar urma să permită transferuri de bani între persoane fizice, precum și plăți online și offline, cu un plafon stabilit la 3.000 de euro. Chiar și în acest scenariu, lansarea efectivă nu este așteptată înainte de 2028, ceea ce lasă un interval semnificativ în care Europa rămâne dependentă de infrastructura existentă.
Discuția despre ce s-ar întâmpla dacă americanii ar bloca Visa și MasterCard în Europa este alimentată și de evoluțiile recente din relațiile transatlantice. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, Statele Unite au intensificat utilizarea sancțiunilor economice, inclusiv prin intermediul Office for Foreign Assets Control (OFAC).
Un caz devenit emblematic este cel al judecătorului francez Nicolas Guillou, implicat într-o anchetă care îl vizează pe premierul israelian Benyamin Netanyahou. În octombrie, acesta a vorbit public despre efectele concrete ale sancțiunilor americane asupra vieții sale profesionale și personale.
„Aceste sancțiuni […] interzic oricărei persoane fizice sau juridice americane, inclusiv filialelor lor din străinătate, să furnizeze servicii unei persoane supuse sancțiunilor, fie contra cost, fie gratuit”, a declarat Nicolas Guillou pentru presa franceză.
Judecătorul a enumerat printre consecințele directe închiderea conturilor sale la companii americane precum „Airbnb, Amazon, Paypal” și suspendarea majorității plăților, exemple care ilustrează cât de rapid pot deveni inoperabile serviciile esențiale atunci când intervin decizii de politică externă.
