Avertisment pentru clienții ING. Nu răspundeți acestor mesaje: Șansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse

ING Bank și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trag un semnal de alarmă cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă cibernetică ce vizează în special persoanele juridice din România. Printre cele mai frecvente metode identificate se numără atacurile de tip phishing, dar și apelurile telefonice false în care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Scopul acestor atacuri este obținerea de câștiguri financiare prin determinarea victimelor să introducă date bancare pe site-uri false sau să efectueze transferuri către conturi controlate de atacatori, potrivit avertismentului lansat de ING Bank și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

ING Bank și DNSC trag un semnal de alarmă privind fraudele cibernetice

Atât paginile clonă, cât și conturile în care ajung sumele sunt gestionate integral de rețelele infracționale. În cazul phishing-ului, victimele primesc mesaje prin e-mail, SMS sau rețele sociale care par să provină de la instituții bancare sau autorități. Aceste mesaje folosesc un ton urgent și includ avertismente legate de blocarea conturilor sau pierderea accesului la servicii, fiind concepute pentru a induce panică și a determina reacții rapide. De asemenea, ele conțin elemente vizuale care imită identitatea instituțiilor legitime.

Accesarea linkurilor din aceste mesaje duce către site-uri false, create pentru a copia aspectul platformelor oficiale. Prin intermediul acestora sunt colectate date sensibile precum parole, date bancare sau coduri de securitate, inclusiv OTP. Ulterior, aceste informații pot fi utilizate pentru acces neautorizat la conturi sau pentru inițierea de tranzacții frauduloase.

Specialiștii recomandă prudență în interacțiunea cu astfel de mesaje. Nu trebuie furnizate date personale sau bancare în urma solicitărilor primite prin e-mail, SMS sau apeluri telefonice, deoarece instituțiile oficiale nu cer astfel de informații prin aceste canale. De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să acceseze aplicațiile bancare doar prin intermediul platformelor oficiale și să evite linkurile primite prin mesaje.

O altă recomandare importantă este verificarea atentă a adreselor web și a expeditorilor, precum și evitarea accesării linkurilor din surse necunoscute. Mesajele alarmante sau cele care promit câștiguri neașteptate trebuie tratate cu suspiciune. În plus, codurile OTP trebuie citite cu atenție, deoarece includ informații despre operațiunea pentru care sunt generate.

ING Bank investește constant în sisteme avansate de monitorizare a tranzacțiilor

Reprezentanții ING Bank subliniază că instituția investește constant în sisteme avansate de monitorizare a tranzacțiilor, capabile să detecteze activități suspecte în timp real. În paralel, banca pune accent pe prevenție și informarea clienților, în condițiile în care majoritatea fraudelor implică manipularea utilizatorilor pentru a-și divulga datele sau pentru a autoriza tranzacții. Totodată, este evidențiat faptul că nicio bancă nu transmite mesaje sau e-mailuri cu linkuri prin care să solicite introducerea datelor de autentificare sau a informațiilor de card, iar recuperarea sumelor pierdute în astfel de cazuri este, în general, extrem de dificilă.

„În ING, investim masiv în sisteme avansate de monitorizare a tranzacțiilor, capabile să identifice în timp real activități suspecte și abateri de la comportamentul obișnuit al utilizatorilor. În paralel, acordăm o importanță majoră prevenției, prin informarea clienților cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude digitale. Ne dorim să consolidăm parteneriatul dintre bancă și client, întrucât majoritatea tentativelor de fraudă se bazează pe manipularea utilizatorilor pentru a-și divulga singuri datele bancare sau pentru a autoriza transferuri de bani. Este esențial ca fiecare client să înțeleagă faptul că nicio bancă nu va trimite, sub nicio formă, mesaje sau e-mail-uri care să conțină link-uri (URL-uri) prin care să solicite introducerea userului, parolei, codurilor de autentificare sau datelor cardului. Prevenția este crucială, deoarece în majoritatea cazurilor de fraudă, șansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, a declarat Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România.

DNSC atrage atenția asupra unui alt tip de fraudă tot mai răspândit în România

În paralel, DNSC atrage atenția asupra unui alt tip de fraudă tot mai răspândit în România: apelurile telefonice false în numele ANAF. Acestea folosesc tehnici de inginerie socială pentru a convinge victimele să divulge date bancare, să acceseze linkuri suspecte sau să efectueze transferuri de bani.

În unele cazuri, atacatorii solicită instalarea unor aplicații de control de la distanță, precum AnyDesk sau AirDroid, sub pretextul accelerării unor rambursări sau plăți. Odată instalate, aceste aplicații oferă infractorilor acces direct la dispozitivul victimei, permițându-le să inițieze tranzacții, să modifice setări sau să acceseze conturi bancare. Banii sunt ulterior transferați în conturi intermediare sau controlate direct de atacatori, inclusiv prin rețele de cărăuși de bani, pentru a îngreuna identificarea traseului financiar.

În alte situații, victimele sunt determinate să transfere singure sumele disponibile către conturi false, prezentate ca fiind destinate rambursărilor. Aceste scenarii sunt construite în jurul unor pretexte precum recuperări de taxe sau sume de restituit, menite să creeze încredere și să inducă un sentiment de urgență.

„Infractorii din mediul online nu mai sunt neapărat acei hackeri cu glugă pe care îi vedem adesea în filme. De cele mai multe ori sunt persoane care pot fi persuasive, care au abilități de comunicare și, uneori, experiență în relația cu clienții. Ei se folosesc de tehnici de inginerie socială și de scenarii atent gândite în prealabil, care se bazează puternic pe generarea emoției pozitive („ai o sumă de recuperat”) sau negative („contul tău va fi blocat”), la care adaugă de fiecare dată urgența, pentru a face potențiala victimă mai puțin atentă la detalii, mai puțin doritoare să facă anumite verificări și susceptibilă să acționeze impulsiv. Trebuie să vorbim cât mai mult despre aceste povești pe care ni le servesc infractorii, la telefon, prin SMS, email sau social media, astfel încât să ne construim treptat reflexe de securitate pentru a evita astfel de capcane”, a declarat Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare, media și Marketing, DNSC.

Recomandările autorităților includ evitarea deciziilor financiare luate în grabă în timpul apelurilor telefonice, refuzul instalării aplicațiilor de control la distanță la solicitarea unor persoane necunoscute, precum și evitarea introducerii datelor bancare în urma indicațiilor primite telefonic. De asemenea, apelurile suspecte trebuie întrerupte, iar verificarea informațiilor trebuie realizată exclusiv prin canalele oficiale ale instituțiilor, cu accesarea manuală a adreselor web în browser.

DNSC subliniază că infractorii cibernetici nu mai sunt neapărat persoane cu abilități tehnice avansate, ci pot avea competențe de comunicare și capacitate de persuasiune. Aceștia folosesc scenarii atent construite, bazate pe emoții pozitive sau negative și pe inducerea urgenței, pentru a determina victimele să acționeze impulsiv și fără verificări suplimentare. Autoritățile încurajează conștientizarea acestor riscuri și dezvoltarea unor reflexe de securitate pentru a preveni astfel de situații.