Avertisment pentru agricultura României. Reducerea substanțelor active riscă să afecteze producția, exporturile și securitatea alimentară


AIPROM și Clubul Fermierilor Români trag un semnal de alarmă privind impactul politicilor europene asupra agriculturii. Potrivit unui studiu independent, diminuarea substanțelor active utilizate pentru protecția plantelor poate reduce producția agricolă, crește dependența de importuri și afecta serios balanța comercială agroalimentară a României.

Studiu: agricultura românească, în fața unor schimbări cu impact major

Reducerea constantă a substanțelor active autorizate în Uniunea Europeană începe să producă efecte vizibile și ar putea genera transformări structurale în agricultura României. Concluziile apar într-un studiu realizat de institutul german HFFA Research GmbH, care analizează impactul acestor politici asupra producției agricole și securității alimentare.

Potrivit cercetării, limitarea accesului fermierilor la produse pentru protecția plantelor riscă să ducă la scăderi semnificative ale producției interne, afectând atât consumul intern, cât și capacitatea României de a exporta produse agroalimentare. În același timp, crește riscul de dependență de importuri pentru anumite culturi esențiale.

Dezbatere pe tema securității alimentare și a rezilienței sectorului

În acest context, AIPROM – Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – și Clubul Fermierilor Români au organizat o dezbatere dedicată securității alimentare și rezilienței sectorului agroalimentar. Discuțiile au avut la bază concluziile studiului HFFA și au evidențiat rolul crucial al producției agricole locale pentru stabilitatea economică.

Specialiștii au subliniat că modul în care este gestionată agricultura influențează direct balanța comercială a țării. Aceasta reflectă nu doar nivelul de competitivitate, ci și gradul de vulnerabilitate economică într-un context global marcat de crize multiple.

AIPROM: „Securitatea alimentară devine un obiectiv esențial”

Reprezentanții industriei avertizează că deciziile privind reglementarea agriculturii trebuie luate cu atenție, deoarece pot influența viitorul economic al țării:

„Securitatea alimentară devine un obiectiv esențial pentru stabilitatea economică a României. Astfel că modul în care noi înțelegem să reglementăm un domeniu vital, așa cum este agricultura, ne poate dicta viitorul. Suntem în fața unor alegeri simple. Ne dorim o agricultură modernă, cu acces la resurse bazate pe știință, adaptată realităților climatice și economice actuale sau una care trebuie să trăiască sub imperiul unor schimbări impredictibile? Studiul HFFA oferă un cadru relevant de reflecție asupra consecințelor pe termen mediu ale unor opțiuni de reglementare”, a declarat Vasile Iosif, președinte AIPROM.

Reduceri drastice de producție estimate pentru culturile cheie

Datele prezentate în studiu arată o scădere constantă a numărului de substanțe active disponibile pentru fermieri, de la aproximativ 280 în 2011 la 220 în 2026, cu perspectiva de a ajunge la doar 150 până în 2030.

Această reducere poate avea consecințe directe asupra producției agricole. În cazul unor culturi precum tomate sau vița-de-vie, gradul de acoperire a necesarului intern ar putea scădea semnificativ, în timp ce pentru grâu și porumb se estimează o reducere de aproximativ 40% a cantităților disponibile pentru export.

Aceste evoluții ar putea diminua competitivitatea agriculturii românești pe piețele externe și ar putea afecta veniturile fermierilor, dar și contribuția sectorului la economia națională.

Expert HFFA: efecte în lanț asupra economiei

Autorii studiului atrag atenția că impactul nu se limitează la fermieri, ci se extinde asupra întregii economii:

„Fermierii sunt primii, dar nu singurii afectați de modul în care este gestionată inovația științifică în agricultură. Efectele unor politici restrictive în domeniul aprobării substanțelor active chimice din agricultură se reflectă direct în disponibilitatea pe piață a produselor pentru protecția plantelor și profitabilitatea acestui sector economic vital. Studiul de față reflectă o realitate existentă nu doar în România, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, de exemplu, Cehia sau Polonia. Peste tot, sectorul agricol are nevoie de cercetare și inovație ca să se poată adapta în timp real și să poată sprijini securitatea alimentară națională”, a declarat Dr. Steffen Noleppa, HFFA Research GmbH.

Balanța comercială, sub presiune

Un alt risc major evidențiat de studiu este deteriorarea balanței comerciale agroalimentare. Reducerea producției interne ar putea duce la scăderea exporturilor și la creșterea importurilor, ceea ce ar afecta direct echilibrul economic al României.

Specialiștii subliniază că pierderea competitivității în agricultură poate avea efecte pe termen lung, inclusiv asupra investițiilor și capacității economiei de a genera valoare adăugată.

Clubul Fermierilor: agricultura trebuie tratată ca sector strategic

Reprezentanții fermierilor consideră că agricultura ar trebui declarată sector strategic de siguranță națională, în contextul actual:

„În condițiile multicrizelor actuale, este esențială declararea agriculturii ca sector strategic de siguranță națională. Acest lucru poate debloca un avantaj economic și social major, de care România are nevoie. Orice surplus alimentar poate deveni un argument comercial imediat și îți poate oferi și baza necesară ca să poți dezvolta un lanț valoric de producție internă cu valoare adăugată. Fermierii și producătorii de alimente pot constitui acel punct de sprijin esențial dacă le oferim instrumentele moderne necesare cu care să poată produce plus-valoare în orice condiții”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Nevoia de politici adaptate și investiții în cercetare

Concluziile studiului arată că, pentru a evita aceste riscuri, este necesar un cadru legislativ adaptat nevoilor actuale ale agriculturii, care să susțină cercetarea și inovarea.

Fermierii au nevoie de acces la tehnologii moderne și la o gamă diversificată de soluții pentru protecția plantelor, astfel încât să poată face față schimbărilor climatice, presiunilor comerciale și cerințelor tot mai stricte privind sustenabilitatea.

În lipsa acestor măsuri, sectorul agricol riscă să piardă din competitivitate, iar România să devină tot mai dependentă de importuri, cu efecte directe asupra securității alimentare și a economiei în ansamblu.