Scumpirea benzinei și motorinei este pusă pe seama războiului din Iran. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a explicat că majorările din România sunt mai reduse decât cele înregistrate în alte state din vestul Europei și a dat asigurări că nu există riscul unor probleme de aprovizionare cu combustibili. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că speră ca prețul carburanților să nu ajungă la 10 lei pentru un litru.
Prețul benzinei și motorinei crește din cauza războiului din Iran
În acest context, Radu Dudău, director al Energy Policy Group, a explicat că evoluția prețurilor este influențată de mai mulți factori. Potrivit acestuia, dacă se analizează elementele care formează prețul carburanților, se observă că principalul reper este cotația petrolului pe piețele internaționale, de regulă raportată la barilul Brent crude oil. Acesta a crescut cu aproximativ 25% față de începutul lunii ianuarie.
În același timp, produsele petroliere s-au scumpit cu aproximativ 10%, ceea ce arată că pe lanțul de furnizare au fost preluate o serie de costuri. Expertul subliniază că nu există o relație liniară între scumpirea petrolului pe piețele internaționale și prețul final al benzinei la pompă. Deși există o creștere, există și marje care permit amortizarea prețului final, prin absorbirea unei părți din costuri de către producători, rafinării și retaileri sau prin reducerea taxelor și accizelor de către stat.
„Dacă ne uităm la elementele care formează prețul, și anume cotațiile țițeiului pe piețele internaționale, ne raportăm de regulă la barilul brent, putem observa o creștere de circa 25% față de începutul lunii ianuarie anul acesta. Pe de altă parte, creșterea produselor petroliere de circa 10%, adică cumva pe lanțul de furnizare au fost preluate o serie de elemente de cost, nu există niciun motiv ca să credem că există o relație de corespondență liniară între scumpirea țițeiului pe piețele internaționale și cât costă benzina la noi. Este o scumpire, într-adevăr, dar există spațiu și marje că atât producătorul de benzină, motorină, respectiv rafinăriile, cât și retailerii și mai ales statul să amortizeze prețul la pompă prin, pe de o parte, absorbire de costuri, pe de altă parte reducere de taxe și accize”, a declarat Radu Dudău la RFI.
Statul ar avea posibilitatea de a atenua impactul prin reducerea accizelor
Potrivit specialistului, majorarea prețurilor este normală în contextul actual, însă nu există motive ca scumpirea petrolului să fie reflectată integral în prețul final plătit de consumatori. Statul ar avea posibilitatea de a atenua impactul prin reducerea accizelor, mai ales în condițiile în care nivelul ridicat al acestor taxe este unul dintre motivele pentru care carburanții sunt scumpi în Europa.
Expertul avertizează că autoritățile se confruntă cu o dilemă. Reducerea accizelor ar însemna venituri mai mici pentru buget într-o perioadă caracterizată de austeritate și deficit bugetar. În lipsa unor măsuri, însă, ar putea crește tensiunile sociale, iar efectele asupra economiei ar putea deveni mult mai severe.
„E un motiv pentru care în Europa sunt atât de scumpe acești carburanți, pentru că statul colectează mult. În același timp, are și această marjă ca în situații de criză, să atenueze din impactul asupra consumatorului, să îi protejeze pe cei care fac plinul la pompă. Pentru că da, pe de-o parte, statul își reduce încasările și e greu de suportat acest lucru într-o perioadă de austeritate și deficit bugetar. Pe de altă parte, neluând măsuri, nu doar că crește frustrarea și popularitatea socială, ci impactul macroeconomic va fi considerabil mai mare”, a explicat specialistul.
Îngrijorările sunt împărtășite și de transportatori
Federația Operatorilor Români de Transport a solicitat Guvernului României adoptarea urgentă a unor măsuri pentru limitarea impactului creșterii prețului petrolului asupra carburanților, avertizând că scumpirea combustibililor poate genera efecte negative în lanț asupra întregii economii.
În opinia lui Radu Dudău, plafonarea prețurilor nu este o soluție justificată în acest moment. Prețul petrolului se formează pe o piață internațională competitivă, iar legislația nu permite evitarea completă a volatilității barilului de petrol. În contextul unei crize energetice internaționale provocate de situația din Golf, este inevitabil ca această evoluție să se reflecte într-o anumită măsură și în prețurile de la pompă.
„Plafonarea nu cred că este o discuție justificată în momentul de față. Nu poți să soliciți să nu vezi niciun impact. Prețul petrolului se formează pe o piață competitivă internațională, aceasta este și legislația. Nu poți să te ferești complet de volatilitatea barilului de petrol. Avem o criză energetică internațională în derulare din cauza situației din Golf, nu ai cum să nu vezi nimic, niciun fel de impact. Acest impact poate fi atenuat, adică o creștere de 10% a prețului la pompă. Da, e importantă contează, dar nu este proporțională cu creșterea de circa 20-25% pe care am văzut-o la majorarea prețului barilului. Deci nu sunt adeptul unei plafonări, dar sunt adeptul unor măsuri graduale prin care statul, dar și, pe de altă parte, producătorii și comercianții să absoarbă o parte din costurile suplimentare”, a explicat acesta.
Totuși, impactul poate fi atenuat. Specialistul arată că o creștere de aproximativ 10% a prețului carburanților ar fi mult mai mică decât scumpirea de 20–25% înregistrată la nivelul barilului de petrol. În opinia sa, soluțiile ar putea include reducerea accizelor de către stat, diminuarea marjelor de profit de către companiile de rafinare și absorbirea unei părți din costuri de către comercianții de carburanți.
„Cel mai important este reducerea accizei. Al doilea este ca companiile care rafinează să absoarbă prin reducerea marjei de profit, o parte din aceste majorări și, de asemenea, retailerii vor absorbi o parte”, a subliniat specialistul.
Nicușor Dan a declarat că autoritățile nu pot interveni în acest moment asupra taxelor și accizelor
Nicușor Dan a declarat că autoritățile nu pot interveni în acest moment asupra taxelor și accizelor din prețul benzinei. El a explicat că structura prețului la pompă limitează marja de acțiune a statului.
„Deocamdată suntem la o săptămână de când a început această situație nouă. Pot să spun, așa grosier, că din prețul benziniei pe care un om îl plătește la pompă, jumătate este prețul brut al petrolului rafinat și jumătate sunt taxele și accizele statului”, a susținut Nicușor Dan.
Potrivit acestuia, aproximativ jumătate din prețul plătit de un șofer la pompă reprezintă costul brut al petrolului rafinat, iar cealaltă jumătate este formată din taxe și accize. Șeful statului a precizat că guvernul nu are posibilitatea de a modifica aceste taxe în prezent, nici în sensul majorării, nici al reducerii lor.
„Ce pot să spun cu certitudine este că nu se pune problema ca pe această componentă de taxe și accize ale statului să se intervină în plus. Din păcate, nici în minus nu avem posibilitatea să o facem”, a mai spus el.
Șeful statului a mai spus că monitorizarea pieței revine Consiliul Concurenței, instituție care poate sancționa practicile anticoncurențiale. El a explicat însă că astfel de investigații necesită timp și nu pot produce efecte imediate, analizele fiind realizate pe parcursul mai multor săptămâni, iar eventualele sancțiuni putând apărea după una sau două luni.
„Consiliul Concurenței sancționează și foarte sever practicile anticoncurențiale. Numai că lucrul ăsta nu se poate întâmpla în secunda în care evenimentul se întâmplă”, a completat el.
