Avertisment direct de la șeful NATO: Orice atac asupra alianței va avea consecințe „devastatoare”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat angajamentul Alianței față de apărarea colectivă și a transmis că orice atac asupra unui stat membru va fi întâmpinat cu un răspuns puternic. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO desfășurată în Suedia, întâlnire care a pregătit agenda summitului alianței programat în iulie 2026 la Ankara. Mesajul vine într-un context în care au existat speculații privind viitorul implicării Statelor Unite în NATO și posibile modificări ale prezenței militare americane în Europa.

Secretarul general al NATO Mark Rutte reafirmă angajamentul față de Articolul 5 al Alianței

La finalul reuniunii ministeriale, Mark Rutte a insistat că legătura transatlantică rămâne solidă și că toate statele membre beneficiază de aceleași garanții de securitate prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO.

Acesta a declarat că în ultimele luni au existat voci care au pus sub semnul întrebării unitatea alianței și capacitatea sa de a răspunde amenințărilor externe, însă a subliniat că hotărârea și capacitatea NATO de a apăra fiecare aliat rămân intacte.

Rutte a avertizat că orice adversar care ar încerca să atace un stat membru trebuie să știe că răspunsul alianței ar fi unul extrem de dur.

„Știu că unii au pus la îndoială acea legătură (transatlantică) și poate chiar hotărârea acestei alianțe de a rămâne unită în fața unui adversar, așa că permiteți-mi să fiu foarte clar: hotărârea și capacitatea noastră de a apăra fiecare aliat sunt absolute. Dacă cineva ar fi atât de nebun încât să ne atace, răspunsul ar fi devastator”, a dat asigurări șeful NATO.

Declarațiile sale apar în contextul unor discuții generate de pozițiile exprimate anterior de președintele american Donald Trump privind contribuția aliaților europeni la apărarea comună și responsabilitățile asumate în cadrul NATO.

Statele europene sunt chemate să își asume un rol mai important în apărare

Pe lângă reafirmarea principiului apărării colective, șeful NATO a insistat asupra necesității unei repartizări mai echilibrate a responsabilităților între Statele Unite și aliații europeni.

Potrivit lui Mark Rutte, NATO trebuie să devină nu doar mai puternică, ci și mai echitabilă din punctul de vedere al contribuțiilor la securitatea comună.

Acesta a evidențiat importanța continuării investițiilor în apărare, dezvoltării capacităților militare și consolidării industriei europene de profil. În opinia sa, simpla majorare a cheltuielilor militare nu reprezintă un obiectiv în sine, ci trebuie însoțită de investiții care să permită statelor membre să dispună de echipamente moderne și de forțe armate capabile să răspundă amenințărilor actuale.

Rutte a subliniat că obiectivul de 5% din PIB pentru apărare, convenit anul trecut la summitul NATO de la Haga, trebuie privit în contextul consolidării reale a capacităților de apărare ale alianței.

NATO recunoaște că Statele Unite își reconfigurează prioritățile militare

În timpul conferinței de presă, Mark Rutte a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora Statele Unite ar putea reduce contribuția la forțele de reacție rapidă ale NATO sau și-ar putea diminua prezența militară în Europa.

Secretarul general al alianței nu a oferit detalii concrete și a precizat că anumite aspecte legate de planificarea militară sunt confidențiale. El a admis însă că Statele Unite își reevaluează poziționarea globală și că nu pot fi prezente simultan în toate regiunile lumii.

„Nu este nimic nou. Toată lumea știa că se întâmplă acest lucru și nu are nicio legătură cu faptul că SUA doresc să echilibreze povara. Are legătură cu faptul că nu pot fi peste tot în același timp”, a menționat Rutte.

Totodată, Rutte a arătat că eventualele ajustări trebuie realizate gradual și într-un mod coordonat, astfel încât nivelul general de descurajare și apărare al NATO să nu fie afectat.

În opinia sa, amenințarea reprezentată de Rusia continuă să impună menținerea unor capacități solide de apărare pe continentul european.

„Capacitatea generală de descurajare și apărare în Europa trebuie să rămână aceeași, deoarece ne confruntăm cu amenințarea rusă, lucru pe care îl recunoaștem cu toții”, a subliniat, însă, Mark Rutte.

Șeful NATO respinge ideea unei Europe care să se apere fără Statele Unite

Întrebat dacă statele europene ar trebui să se pregătească pentru scenariul în care ar fi nevoite să se apere fără sprijin american, Mark Rutte a respins această ipoteză.

El a declarat că NATO nu se pregătește pentru un astfel de scenariu și că Statele Unite rămân ferm angajate în relația transatlantică.

Totuși, oficialul a precizat că în următorii ani este de așteptat o evoluție către o relație mai echilibrată, în care statele europene să își asume o parte mai mare din responsabilitățile legate de securitatea continentului.

Potrivit lui Rutte, acest proces nu presupune retragerea Statelor Unite din NATO, ci consolidarea componentei europene a alianței și creșterea contribuției statelor membre la propria apărare.

„Ceea ce veți vedea în următorii ani este o schimbare către o relație mai echilibrată, o schimbare credibilă, în care europenii își asumă această responsabilitate mai mare, cu Statele Unite ferm ancorate în relația transatlantică”, a asigurat el.

Summitul NATO de la Ankara va urmări adoptarea unor măsuri concrete pentru consolidarea alianței

Referindu-se la pregătirile pentru summitul NATO programat în iulie la Ankara, Mark Rutte a apreciat că reuniunea miniștrilor de externe din Suedia s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă, în pofida diferențelor de opinie care au existat între aliați în ultimele luni.

Secretarul general a remarcat că dezbaterile sunt firești într-o alianță formată din state democratice, însă a insistat că NATO trebuie să continue procesul de adaptare la noile provocări de securitate.

În acest context, el a afirmat că summitul de la Ankara trebuie să producă rezultate concrete în ceea ce privește întărirea capacităților de apărare, dezvoltarea industriei militare și consolidarea sprijinului acordat Ucrainei.