Ce se întâmplă cu armele nucleare americane din Europa
Germania marchează aniversarea Forțelor Armate într-un climat tensionat, în care relevanța descurajării nucleare este mai puternică decât în ultimele decenii. În prezent, aproximativ 20 de bombe nucleare americane sunt depozitate la baza Büchel din Rheinland-Palatinat. Sunt arme de tip B61-12, modernizate recent și gata de utilizare, care pot fi transportate de avioane precum Eurofighter.
Aceste bombe fac parte din angajamentul SUA de a extinde protecția nucleară asupra Europei. Siguranța oferită de acest mecanism este însă pusă în discuție, pe fondul incertitudinilor legate de deciziile președintelui american Donald Trump.
Karl-Heinz Kamp, expert în securitate și fost președinte al Academiei Federale pentru Politici de Securitate, a explicat că angajamentul SUA nu a fost niciodată garantat și că descurajarea nucleară funcționează tocmai prin faptul că adversarul nu poate exclude o reacție.
„Nu a existat niciodată și nu poate exista certitudinea că Statele Unite vor folosi efectiv arme nucleare. Nu există nicio garanție. Important este însă că adversarul nu poate exclude această posibilitate”, a explicat pentru Euronews politologul și expertul în securitate Karl-Heinz Kamp.
Potrivit unor informații apărute în presa americană, SUA ar fi trimis în Europa un nou set de arme nucleare tactice în vara acestui an. Indiciile ar fi traseele de zbor și achizițiile de avioane F-35, capabile să transporte astfel de arme. Germania urmează să primească primele F-35 în anul 2026.
De ce este discutată mutarea armelor nucleare americane mai aproape de Rusia
De la începutul invaziei în Ucraina, președintele Vladimir Putin a recurs în mod repetat la retorica nucleară și a prezentat capabilități strategice precum racheta intercontinentală RS-24 „Yars”, cu rază de până la 11.000 de kilometri.
Rusia ar deține aproximativ 5.500 de focoase, motiv pentru care arsenalul servește atât unui scop militar, cât și politic: descurajarea implicării directe a Occidentului în conflictul din Ucraina.
În acest context, discuțiile privind amplasarea armelor americane într-o zonă mai apropiată de flancul estic apar ca posibil scenariu. Karl-Heinz Kamp spune că o astfel de mutare spre state din proximitatea Rusiei – de exemplu, Polonia sau România – ar transmite un semnal direct Moscovei.
În Europa există deja țări care găzduiesc arme nucleare americane: Belgia, Olanda, Italia, Turcia, Marea Britanie și Germania. Numărul total este estimat la aproximativ 100.
Prezența acestor arme în Germania este contestată de organizații precum ICAN Germany, însă infrastructura existentă include mai multe „vaults” care ar putea găzdui suplimentar astfel de arme. Statele Unite pot decide oricând relocarea sau retragerea acestora, întrucât amplasarea exactă nu este publică.
În teorie, Germania ar putea dezvolta propriile arme nucleare, însă un astfel de pas ar fi inacceptabil politic, mai ales în raport cu responsabilitatea istorică. Două tratate interzic această opțiune: Acordul „Două plus Patru” din 1990 și Tratatul de Neproliferare Nucleară, semnat în 1969. Retragerea din aceste tratate este posibilă teoretic, dar nerealistă în plan politic și social.
Germania, la fel ca alte state NATO, nu a semnat Tratatul ONU pentru interzicerea armelor nucleare, intrat în vigoare în 2021. Deși există o minoritate care susține ideea unui arsenal german propriu, sondajele arată că doar o treime dintre germani ar susține o astfel de dezvoltare.
Chiar și fără SUA, state europene precum Franța și Marea Britanie dispun de propriile arsenale nucleare, care ar continua să ofere protecție în cadrul alianței.
